Peste 10.000 de persoane au protestat miercuri în Grecia, în special la Atena, Salonic și Patras, nemulțumite de costul ridicat al vieții și de problemele din sistemul educațional. La manifestații au participat studenți, elevi și funcționari publici, pe fondul unor revendicări similare cu cele din Franța, potrivit poliției și presei locale, relatează AFP.
Aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat miercuri la prânz în centrul Atenei, iar alte 3.000 au protestat la Salonic, al doilea oraș ca mărime din Grecia. La Patras, în vestul țării, peste 3.000 de manifestanți au ieșit în stradă, conform datelor furnizate de postul public ERT.
Protestatarii au denunțat costul crescut al traiului și condițiile precare din școli. Elevii, studenții și profesorii care au manifestat în Grecia au atras atenția asupra problemelor din sistemul educațional, precum lipsa personalului, infrastructura deficitară și clădirile școlare deteriorate.
Maria, o angajată a unei primării din apropierea Atenei, a declarat pentru AFP: „Nivelul educației este foarte slab (…), școlile duc lipsă de personal, iar clădirile școlilor sunt îmbătrânite”.
Uniunea profesorilor din învățământul secundar, OLME, susține că școlile din Grecia au nevoie de 15.000 de profesori suplimentari. Elevi și profesori din ciclul secundar au protestat față de lipsa infrastructurii și a personalului, precum și față de starea proastă a clădirilor.
Katia Koubousidou, președinta studenților de la Facultatea de Filosofie și Pedagogie a Universității Aristotel din Salonic, a declarat: „În Grecia, la fel ca în Franța, cerem o educație publică și gratuită”. Ea a subliniat că „situația a devenit de nesuportat din cauza prețului zdrobitor al studiilor”, iar „familiile noastre sângerează zilnic din cauza costului actual al traiului”.
Pe pancartele afișate la Salonic se putea citi: „Grecia și Franța, peste tot revoltă, aceleași probleme, același inamic” și „Din Grecia în Franța, ne luptăm pentru o educație publică și gratuită”. Philippos Armen, student la Fizică la Universitatea din Salonic, a remarcat că „problemele sunt comune în multe țări din Europa”, menționând că manifestații similare au avut loc și în Albania.
Confederația funcționarilor publici ADEDY s-a alăturat protestelor studenților și a declanșat miercuri o grevă. ADEDY a salutat „manifestațiile masive ale poporului și tineretului din Franța” și a cerut „creșteri de salarii” și „o susținere substanțială a profesorilor”.
Mai mulți elevi au semnalat probleme grave în școli. Nikos Mavroudis, elev în vârstă de 17 ani, a relatat că „recent a căzut tencuiala în toaletele” școlii sale din centrul Atenei.
La Thermi, lângă Salonic, un elev de 14 ani a fost rănit după ce a căzut tencuiala din tavan în sala sa de clasă. În Atena, o școală secundară a fost închisă de două săptămâni din cauza unei alerte privind scurgeri de gaze naturale.
Potrivit Eurostat, în 2023, Grecia a alocat educației 3,3% din PIB, sub media Uniunii Europene de 4,7%.
Guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis a încercat să evite orice paralelă cu manifestațiile și violențele din Franța. Luni, Mitsotakis a declarat că Grecia nu se va întoarce „niciodată în epoca marii agitații sociale” din timpul crizei financiare (2009-2018), când măsurile de austeritate au generat proteste violente.
Deși salariile au crescut în Grecia după criza financiară, salariul minim nu depășește 920 de euro. În septembrie, inflația anuală a fost de 5,1%, una dintre cele mai ridicate din zona euro, unde media a fost de 3,8%, potrivit Eurostat.
Reprezentanții studenților au anunțat că intenționează să continue protestele, considerând că situația actuală este „de nesuportat” din cauza costului vieții și a problemelor din educație. Deja, zeci de studenți au instalat corturi la Atena și Salonic încă de marți seara.
