Profesoara de istorie Rodica Manța s-a stins din viață, iar colegii de la Școala Gimnazială „Mircea Eliade” din Satu Mare au transmis că își iau rămas bun de la „un profesor extraordinar, un mentor și un prieten de nădejde”.
„Cu profundă durere ne luăm rămas bun de la îndrăgita noastră colegă, Rodica Manța. A fost un adevărat mentor, un prieten de nădejde, un profesor extraordinar ce ne-a părăsit mult prea repede”, au transmis reprezentanții școlii.
Rodica Manța a dedicat peste 40 de ani învățământului și a format generații întregi de elevi. A predat istorie și educație civică, fiind apreciată pentru profesionalismul său, pentru felul în care reușea să apropie elevii de materia predată, dar și pentru calitățile sale umane.
Cei care au lucrat alături de ea o descriu drept un om de o înaltă ținută morală, discret, dar ferm atunci când era vorba despre adevăr, dreptate și principii. Pentru Rodica Manța, meseria de profesor a fost mai mult decât o profesie, a fost o misiune căreia i s-a dedicat de-a lungul întregii cariere.
Foștii elevi își amintesc de ea nu doar ca de profesoara de istorie, ci ca de un om care le-a rămas aproape și după terminarea școlii.
„Doamna profesor Rodica Manța, sau «doamna Manța», așa cum îi spuneam din clasa 1, a fost primul om, după doamna învățătoare, care mi-a intrat în suflet și căruia nu i-am mai dat drumul niciodată”, este unul dintre mesajele emoționante transmise după aflarea veștii de fostul elev Vlad Mulcuțan-Chiș.
Un fost elev povestește că profesoara i-a fost alături de-a lungul anilor, inclusiv la concursuri, evenimente și spectacole, și spune că pentru el a fost „bunica de la școală” și mult mai mult decât un profesor.
„A fost un dascăl dedicat, profesionist, un profesor de istorie și de educație civică deosebit, dar mai ales un suflet care emana bunătate prin tot ceea ce făcea”, a mai transmis acesta.
Rodica Manța a rămas în memoria celor pe care i-a întâlnit ca un profesor care a pus preț pe educație, pe cunoaștere și pe formarea caracterului. A încurajat generații de elevi să descopere istoria, să respecte valorile și să își urmeze propriul drum.
„Rămâne în urma sa un gol imens, dar și o moștenire spirituală de o valoare inestimabilă. Amprenta pe care a lăsat-o în inimile noastre, ale colegilor, și în sufletele elevilor pe care i-a format nu se va șterge niciodată”, au transmis cei care au cunoscut-o.
Învățământul sătmărean pierde astfel un dascăl dedicat, iar generațiile de elevi care au trecut prin mâna sa pierd un profesor pe care mulți nu îl vor uita.
Dumnezeu să o odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei îndoliate.
