Un cetățean turc de etnie kurdă care locuiește în România de șapte ani a devenit, potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), o amenințare pentru securitatea națională. Instituția a identificat presupuse legături ale acestuia cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), desemnat drept organizație teroristă în Uniunea Europeană. SRI a transmis documentele către Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, județ unde locuiește și își desfășoară activitatea cetățeanul turc.
Hasan Halefoglu deține un restaurant cu cazare și o parcare pentru TIR-uri în localitatea Slatina Timiș, lângă Caransebeș, pe drumul european E70 (DN 6). Opresc aici în special șoferi de TIR din Turcia și Bulgaria care efectuează curse spre sau dinspre vestul Europei. Afacerea acestuia a evoluat pozitiv în ultimii ani. Anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 3 milioane de lei, cu 28 de angajați. Pe 2 iulie 2026, cetățeanul turc a primit o decizie de returnare din partea Biroului pentru Imigrări, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că i-a fost anulat dreptul de ședere în România și, prin urmare, trebuie să părăsească țara. Permisul de ședere al acestuia expiră în februarie 2027.
Bărbatul a contestat decizia în instanță, la Curtea de Apel Timișoara. „Sunt cetățean turc de etnie kurdă, venit în România în anul 2019, după fratele meu, care a venit în anul 2016, în scopul de a desfăşura activităţi economice, care constau în amenajarea unei parcări auto pentru TIR-uri cu loc de cazare şi restaurant, spălătorie auto şi șaormerie. Afacerea a deschis-o fratele meu, împreună cu alt cetăţean turc, în anul 2016, apoi aceștia s-au despărțit, fratele meu dezvoltând o afacere singur în localitatea Slatina Timiș. Apoi am intrat și eu în afacere și am devenit administrator în anul 2021. Nici eu și nici fratele meu nu am fost cercetaţi pentru săvârşirea de fapte penale în cei 7, respectiv 10 ani de când suntem în România. Nu am desfășurat nicio activitate ilegală, trafic de migranți, schimb valutar ilegal și nici nu fac parte din partidul PKK”, a susținut Hasan Halefoglu, în acțiunea prin care a contestat decizia de returnare din țară.
Acesta a mai afirmat că banii pentru investiția din Caraș-Severin i-a avut parțial din Turcia, iar restul, din vechea afacere a fratelui său. Cetățeanul turc a prezentat și o anchetă socială realizată de autoritățile locale din care reiese că de când se află pe teritoriul României nu a avut nicio problemă, iar toţi banii câştigaţi de acesta au fost reinvestiţi în afacerea de la Slatina Timiș.
Decizia de returnare avea la bază un raport emis de Serviciul Român de Informaţii, clasificat drept strict secret, potrivit căruia, aşa cum rezultă din rezumatul neclasificat al acestuia, cetățeanul turc ar prezenta un risc pentru securitatea naţională. Reprezentanții SRI susțin că acesta face parte, din anul 2021, împreună cu membrii familiei, din PKK, partid politic al minorităţii kurde din Turcia, declarat organizaţie teroristă. Potrivit documentului, ar exista „suspiciuni rezonabile şi indicii temeinice că este implicat în traficul cu migranţi spre ţările din vestul Europei, contrabandă cu ţigări, finanţarea organizaţiei PKK, fiind cercetat într-un dosar penal din anul 2024 al DIICOT”.
Cei de la SRI mai afirmă că bărbatul ar fi liderul unui grup infracţional organizat, implicat în activităţi de trafic de valută – transport ilegal de sume de bani în Turcia, inclusiv proveniţi din activităţi infracţionale (spălare de bani) şi finanţare a PKK, fiind „pretabil a se angrena în acţiuni de natură să afecteze grav climatul de securitate naţională”.
„Legiuitorul a impus străinilor o conduită strict determinată, cu sancțiuni clare în caz de nerespectare, iar apărările reclamantului au în vedere circumstanțe exterioare neîntreținute de raportul de muncă și de obligațiile personale. Decizia de returnare este legală și temeinică, fiind emisă în deplină concordanță cu prevederile legale în vigoare, cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, fiind însoțită și de motivarea aferentă, în drept și în fapt”, a afirmat reprezentantul Inspectoratului General pentru Imigrări, poziție susținută și de către procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Magistratul care a judecat acțiunea a criticat faptul că decizia autorităților se bazează doar pe suspiciuni, și nu pe motive concrete. „Din documentul strict secret depus de SRI, Curtea reţine că nu există nicio probă pertinentă, verosimilă şi concludentă care să susţină cele inserate în acest document. Simplele alegaţii contradictorii între ele, pe de-o parte că reclamantul ar fi primit sume de bani de la PKK pentru a-şi susţine şi dezvolta afacerea din Horeca de la Slatina Timiș, fiind aproape de faliment, iar pe de altă parte că banii obţinuţi de acesta în România prin societatea sa ar fi finanţat PKK, nu sunt probe care să dovedească starea de fapt narată în acest document, care să conducă la revocarea dreptului de şedere legală în România şi emiterea deciziei de returnare. Se face referire la fapte din anul 2021 şi la cercetarea într-un dosar instrumentat de DIICOT din anul 2024, însă, cu toate acestea, nu i s-a adus la cunoştinţă că ar fi cercetat pentru vreo faptă penală în România”, afirmă judecătorul.
Potrivit acestuia, decizia de returnare şi revocarea dreptului de şedere al reclamantului trebuie să fie probate fără niciun dubiu, „iar temeiurile de drept care au stat la baza lor trebuie să aibă la bază probe solide, iar nu simple naraţiuni, fiind afectat un drept fundamental al omului prin luarea acestor măsuri, dreptul de a desfăşura activităţi economice, dreptul de şedere legală într-o ţară democratică care respectă drepturile fundamentale ale omului”. Magistratul cataloghează raportul SRI drept „o simplă naraţiune, care nu are suport probator, o înşiruire de supoziţii nesusţinute de nicio dovadă”.
Mai mult, instanța afirmă că nu a identificat nicio probă care să dovedească faptul că cetățeanul turc a realizat vreo faptă de natura celor relatate în raportul SRI și care să pericliteze securitatea naţională, cum este definită de lege, sau că intenţionează să realizeze astfel de fapte. „Dimpotrivă, proba cu înscrisuri relevă că reclamantul nu a încălcat legea din anul 2019, nu are cazier judiciar, are o conduită ireproşabilă în societate – ancheta socială efectuată de autoritate locală – a plătit taxele şi impozitele la zi, desfăşurând activităţi economice legale în România”, mai susține magistratul.
În final, printr-o hotărâre definitivă din 5 august 2026, judecătorul a admis acțiunea cetățeanului turc și a anulat decizia de returnare emisă de către Inspectoratul General pentru Imigrări. În paralel, Hasan Halefoglu a dat în judecată aceeași instituție și pentru anularea deciziei privind dreptul de ședere în România.
