În luna mai 2026, Președinția României a anunțat, printr-un comunicat sec, achiziționarea unui contract de lobby cu o firmă specializată din SUA, cu scopul de a îmbunătăți relația dintre țara noastră și Administrația de la Casa Albă.
Acordul are un plafon maxim de 565.000 USD lunar, o valoare totală de aproximativ 3 milioane de dolari, pentru o durată inițială de 6 luni. În 30 iunie 2026, firma americană Eversheds Sutherland (US) LLP a încasat o factură de 854.000 de dolari pentru câteva telefoane date la diferiți reprezentanți ai administrației Trump.
Conform legislației americane, Eversheds Sutherland (US) LLP are obligația să declare activitățile de lobby și banii încasați Departamentului pentru Justiție al SUA. În România, Palatul Cotroceni și CSAT au secretizat contractul. Fără nicio explicație despre cum se toacă 3 milioane de dolari din banii contribuabililor români. Ar mai fi o lună de contract, dar există posibilitatea ca acordul să fie prelungit.
Cum s-au derulat evenimentele în 1990 aflăm din Adevărul – 9 august 1995. Rolul lui Marius Lazurcă, marele sfătuitor al lui Nicușor în materie de politică externă, era jucat atunci de Adrian Sârbu, consilier al lui Petre Roman.
Afacerea derulată în acel an a avut două faze. În prima, premierul Petre Roman și sfătuitorul său Adrian Sârbu plătesc 200.000 de dolari unei firme de asigurări din SUA pentru „promovarea României” peste Ocean. Banii au fost transferați din contul valutar al Ministerului de Externe, condus de Adrian Năstase. Firma, care nu avea nici un fel de expertiză în domeniu, transferă contractul unui anume Fred Mutz, care trimite un raport „Guvernului român de la Budapesta” în care explica cum a cheltuit 22.000 de dolari pe taxe și salarii. Restul banilor s-au volatilizat în neantul lobby-ului american.
În partea a doua a afacerii, intră în scenă și Adrian Severin, ministrul comerțului. El face un contract de 500.000 de dolari cu o altă firmă de lobby americană. Plătește 75.000 de dolari și, după șase luni, primește o idee excelentă.
Americanii îi spun lui Severin că vor face toate demersurile pentru ca România să facă parte din acordul GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), iar acesta mai plătește bucuros o tranșă de câteva zeci de mii de dolari. De râsu’-plânsu’, România era membră GATT din 1971.
Curtea de Conturi a anchetat cazul și, după cinci ani, a decis: vinovat pentru banii plătiți aiurea este un contabil de la Ministerul de Externe (foto Adevărul).
Așa că n-ar fi de mirare dacă, la finalul contractului, Nicușor Dan și Marius Lazurca ne vor anunța triumfători că România este membră NATO după eforturile depuse de lobbyiștii angajați cu milioane de dolari din bugetul statului să ne deschidă ușa la Marele Portocaliu.
