Președintele Nicușor Dan pledează pentru o prezență militară consolidată a SUA în sectorul românesc al Mării Negre într-un articol de opinie semnat în publicația conservatoare americană The Daily Signal.
În editorialul publicat marți, 20 octombrie, sub titlul „Neclintiţi la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, șeful statului menționează atacurile cu drone și incidentele navale produse recent în Marea Neagră pentru a argumenta că „noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie în relaţia strategică dintre România şi Statele Unite”.
„În timp ce scriu aceste rânduri, două avioane F-16 ale ţării mele tocmai au doborât două drone cu motor cu reacţie care pătrunseseră în spaţiul aerian românesc deasupra Mării Negre. Piloţii noştri nu au ezitat”, începe editorialul semnat de Nicușor Dan.
Președintele detaliază apoi incidentele navale produse în largul portului Sulina. „Pe 14 octombrie, la ora 20:16, autorităţile navale române de la Sulina au primit o cerere de asistenţă din partea navei Yara J, care arbora pavilionul Comorelor şi fusese lovită de drone. În câteva minute, nava de căutare şi salvare «Apollo» a Pazei de Coastă a României părăsea portul Sulina pentru a veni în ajutorul navei şi al echipajului acesteia.
Câteva ore mai târziu, în zorii zilei de 15 octombrie, petrolierul chimic Wine Trader a transmis un semnal de pericol şi a semnalat un incendiu la bord, din nou în urma unui atac cu drone. Două nave româneşti de asistenţă au plecat imediat pe mare pentru a acorda ajutor. Cinci membri ai echipajului, inclusiv căpitanul, au fost preluaţi la bordul elicopterului Black Hawk 275 al Inspectoratului Român pentru Situaţii de Urgenţă, în timp ce o navă de salvare a continuat căutarea celor şapte membri ai echipajului dispăruţi”.
Potrivit lui Nicușor Dan, aceste două incidente maritime grave, care au avut loc la mai puţin de 24 de ore distanţă unul de celălalt, nu sunt izolate, fiind precedate de atacul asupra navei Royad Mammadov, lovită şi scufundată în apropierea apelor teritoriale ale României, şi de scufundarea navei Alfa Watan în largul apelor teritoriale ale Bulgariei, în urma unui atac cu drone.
„Aceste cazuri, precum şi atacurile care au urmat, sunt dovada că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat într-o fază periculoasă de escaladare”, avertizează președintele României.
„Deşi toate statele riverane sunt afectate, direct sau indirect, a devenit evident că România este ţara cea mai expusă efectelor colaterale ale războiului, având în vedere că deţine ţărmul vestic al Mării Negre, unde repercusiunile războiului se resimt acum cel mai direct”, semnalează Nicușor Dan.
Președintele Dan subliniază totodată că România se confruntă cu „întregul arsenal al războiului hibrid purtat de Rusia împotriva NATO şi UE: atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone aeriene şi maritime, provocări şi campanii de ameninţare informaţională”.
Nicușor Dan explică apoi poziția adoptată de România în fața acestor ameninţări, apreciind că este „una de hotărâre și responsabilitate”. „În primul rând, şi-a păstrat calmul şi continuă să se consolideze, înţelegând că acţiunile sale contează pentru toţi aliaţii. România rămâne fermă, se apără şi descurajează atât extinderea războiului, cât şi posibilitatea de a atrage NATO într-un conflict de o amploare potenţial devastatoare. România consolidează frontiera Alianţei NATO în sectorul său cel mai expus: ţărmul vestic al Mării Negre”, dă asigurări șeful statului.
Preşedintele Dan evidențiază de asemenea că România a răspuns solicitărilor pe care Statele Unite le-au adresat aliaţilor europeni în repetate rânduri:
- Am fost printre primii care ne-am respectat angajamentele de a creşte cheltuielile militare;
- Am sprijinit Ucraina, în speranţa de a ţine conflictul la distanţă şi de a contribui la încheierea acestuia;
- Ne-am consolidat din punct de vedere militar prin achiziţionarea de echipamente moderne, cel mai adesea americane;
- Am fost printre primii care au înţeles că apărarea Europei este, în primul rând, responsabilitatea europenilor înşişi;
- Am recunoscut că unitatea lumii libere se bazează pe o legătură transatlantică solidă, expresie a valorilor civilizaţiei occidentale şi garanţie a stabilităţii globale”.
În concluzie, „România este astăzi mai sigură datorită alianţei sale cu Statele Unite”. „Şi NATO este mai puternică prin eforturile parteneriatului româno-american”, afirmă șeful statului.
Prin urmare, argumentează Nicușor Dan, prezența militară americană serveşte nu doar României, ci şi intereselor SUA, prin proiectarea forţei în Marea Neagră, Ucraina, Caucaz, estul Mediteranei şi Orientul Mijlociu.
„Prezenţa trupelor americane în bazele româneşti de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii şi Deveselu descurajează Rusia, ţine războiul departe de teritoriul aliaţilor şi reduce riscul unei confruntări mai ample.
Investiţiile României de miliarde de dolari în baze militare, precum şi alinierea sa politică deplină, au permis Statelor Unite să-şi proiecteze forţa şi să-şi urmărească interesele în teatre de operaţiuni de importanţă strategică: Marea Neagră, Ucraina şi Caucazul, Mediterana de Est şi Orientul Mijlociu. «Midnight Hammer» şi «Epic Fury» sunt doar cele mai recente demonstraţii ale valorii adăugate pe care România o aduce Statelor Unite”, explică Nicușor Dan.
Președintele dă asigurări că România este dispusă să investească mai mult în propria apărare și se bazează pe „ridicarea nivelului de ambiție” în „relația strategică” cu SUA.
„Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie în relaţia strategică dintre România şi Statele Unite. România este pregătită şi a demonstrat acest lucru. Va continua să investească în capacităţi, baze şi poligoane de antrenament. Va rămâne aliniată politic şi strategic. Îşi va asuma responsabilităţi şi costuri mai mari, astfel încât o prezenţă americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă şi mai puţin costisitoare. Acest lucru este în beneficiul Statelor Unite, al României înseşi şi al întregii lumi libere”, conchide președintele Nicușor Dan.
