Jumătate dintre liceenii români folosesc inteligența artificială pentru rezolvarea temelor, iar aproape o treime preiau răspunsurile generate de AI fără să le verifice, arată un studiu publicat miercuri de Edge Institute și citat de Edupedu.ro. Potrivit cercetării, 98% dintre elevii chestionați au utilizat instrumente bazate pe AI, iar 84% spun că le folosesc cel puțin o dată pe săptămână pentru activități școlare.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 3.033 de elevi din România cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani. Datele arată că 45% dintre respondenți utilizează inteligența artificială de câteva ori pe săptămână în scop educațional, 25% fac asta zilnic sau aproape zilnic, iar 15% o folosesc săptămânal.
Printre principalele activități școlare pentru care este utilizată AI se numără căutarea de informații sau idei, menționată de 75% dintre elevi, rezolvarea temelor, de 50%, rezumarea textelor, articolelor sau lecțiilor, de 47%, și traducerea textelor, de 44%.
Un aspect alarmant al studiului este faptul că 46% dintre elevii care folosesc AI pentru școală recunosc că preiau informațiile generate fără să le verifice. De asemenea, 21% afirmă că au predat lucrări ce conțineau informații inexacte sau surse inexistente. Autorii notează că aceste constatări subliniază lipsa unui „reflex al verificării” și o conștientizare redusă asupra limitărilor tehnologiei.
„Deși elevii înțeleg că IA poate produce informații și conținuturi eronate, reflexul verificării lipsește, iar percepția asupra potențialului IA de a confabula este redusă”, avertizează autorii studiului.
În privința atitudinii față de utilizarea AI, 69% dintre participanți consideră că este „total sau mai degrabă acceptabil” să folosească inteligența artificială pentru a rezolva probleme la anumite materii. În același timp, 40% nu văd nicio problemă în a utiliza AI pentru a scrie eseuri sau referate, pe care să le predea ulterior ca fiind proprii, iar 35% consideră acceptabil să lase un program de inteligență artificială să le facă tot proiectul școlar în locul lor.
Chiar dacă majoritatea elevilor declară că utilizarea AI este un subiect frecvent discutat între colegi, 46% dintre respondenți spun că mulți dintre aceștia ascund faptul că apelează la astfel de instrumente, iar 43% consideră că cei care folosesc AI în exces sunt priviți ca trișori.
Studiul arată și lipsa unor reglementări clare în școli. Doar 29% dintre participanți au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, 30% au spus că regulile sunt neclare, iar 21% au menționat că nu există nicio regulă în acest sens. Mai mult, 27% afirmă că nu au primit nicio educație despre folosirea AI, iar majoritatea spun că principalele surse de informare pe acest subiect sunt familia, prietenii sau colegii.
Doar 21% dintre liceeni spun că au învățat despre inteligența artificială la școală, în cadrul unei materii, iar doar 16% au participat la lecții dedicate acestui subiect. În plus, doar 15% au fost ghidați de un profesor în utilizarea responsabilă a AI.
Autorii studiului atrag atenția asupra unei diferențe majore între adoptarea AI și procesele anterioare de digitalizare în educația românească. În timp ce digitalizarea a fost impulsionată „de sus în jos”, prin investiții în laboratoare TIC și platforme de e-learning, inteligența artificială se răspândește „de jos în sus”, prin utilizarea sa informală de către elevi, fără un cadru legislativ clar care să ghideze acest proces.
Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea rapidă a temelor zilnice tinde să devină o obișnuință printre elevi, însă studiul invocă un risc major pentru performanța școlară. Deși aplicațiile AI aduc note bune la teme pe termen scurt, efectul pe termen lung este o scădere dramatică a rezultatelor la examenele decisive.
Un studiu amplu derulat de cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și Universitatea din Hong Kong evidențiază un fenomen de tip „capcană cognitivă”. Urmărind peste 26.000 de elevi de gimnaziu și liceu, analiza oferă primele date concrete despre impactul real al asistenților virtuali asupra învățării.
În prima fază, utilizarea aplicațiilor precum ChatGPT pare un câștig net pentru elevi. Notele la temele pentru acasă au crescut în medie cu 18%, în timp ce timpul alocat rezolvării s-a redus de la 64 de minute la doar 45 de minute.
Efectele secundare negative apar însă după mai multe luni de utilizare continuă. După primele șase luni de teme cu AI, notele obținute la testările lunare au înregistrat o scădere de 20%. Pe un orizont de doi ani, decalajul s-a adâncit la examenele naționale de evaluare și admitere: o scădere de 24% la examenul Zhongkao și de 18% la testul Gaokao.
