Editorialistul ironizează clasa politică românească și avertizează asupra unei “apocalipse” politice iminente

ActualitateEditorialistul ironizează clasa politică românească și avertizează asupra unei "apocalipse" politice iminente

Dacă n-am spus-o, o mai repet. Am trei hobby-uri – scrisul, socotitul şi politica. Adevărata mea vocație e profeția. N-o practic la Biblioteca Academiei, Sala Colecțiilor gen, ci pe austeritate, la un demachiato iced, pe o terasă din Dorobanţi.

Vă învederez că mi-am tras și un institut de sondare a opiniei publice, LSMP (Lasă-i Să Moară Proști). Îl țin de bun, nu-l folosesc decât la ocazii.

V-am tot anunțat că va veni apocalipsa peste România. Situația e complexă și contradictorie. (Lasați-mă să-mi parchez The American Dream-ul în curte – ca de obicei, între jacuzzi și romanul cu acelaşi nume de Zola – și vă reamintesc).

De unde vreți să începem? Mai de aproape, de la Iohannis? Pe vremea lui, făceam o comparație extrem de foarte sugestivă cu autobuzul 335. Furnizam atunci și soluția salvatoare: oprim țara, coboară toată lumea şi, în timp ce politicienii repară viitorul ca să nu mai sune ocupat, noi – pe lângă. Încă mai gândeam pozitiv: au rezistat ei australopitecii, darmite noi, oamenii de Ro-Magnon.

Apoi, pentru că n-ați prins ideea, v-am dat-o mură-n gură ca pe Târgu Ocna. Am făcut comparația cu un avion (pe-atunci mai existau și low-costuri, azi totul e high). Ce faci când avionul intră într-o zonă cu turbulenţe puternice? Te uiţi la stewardese. Dacă-s liniştite şi încă-ţi zâmbesc, leagă-ţi centura şi nu-ţi fă greţuri. Dacă se-agită ca-ntr-o căldare, dacă se bulucesc în faţă, trag perdeluţa şi intră în carlingă, încearcă să-ţi aduci aminte ce eşti: creştin, musulman, budist, şintoist.

– This is your Captain speaking…

Linişte, să vedem ce zice. Aha: zice să nu intrăm în panică, fiindcă mai devreme sau mai târziu tot acolo ajungem. De ce-am intra în panică? Vorba piloţilor: sus nu rămâne nimeni.

– This is your Captain speaking…

Iar? Ce zice c-a pierdut?! Un motor? Slavă Domnului, avem două. Stewardesa brunetă întreabă dacă vrem alune. Are ochii ăia mari de parcă ar fi curioasă să afle ultimul Secret al Victoriei.

– This is your Captain speaking…

Acu’ ce mai vrea, ce-i lipseşte? Combustibil. Păi, nu tocmai ne-a alimentat UE-ul în aer?

– This is your Captain speaking…

Hai că-i culmea. Nu ştie şi el un „Tatăl nostru”? N-are şi el treabă? Să vorbească cu turnul de control: Alfa Bravo Charlie Tango Whisky. Ce ne-nvaţă de data asta? Întreabă dacă dorim să ne pună muzică. Că pe-urmă pierdem şi-al doilea motor şi rămânem fără curent. Aici a gândit frumos. E cam multă linişte… Fraţilor, mai trăiţi? Bine! Ia uitaţi-vă jos: ăla care se ţine strâns de paraşută nu e căpitanul? Bine-bine, şi-atunci cine ne-a vorbit? Pilotul automat…

Acum – când Captain Nicușor a largat un premier și a șters-o teleleu (iuxta Lazurca), dar ușurat, la New York – de la București vine vestea bună: politica e tot curvă. Politicienii – tot în tiribombă, de unde ne fac bezele și ne asigură că salvarea poate fi încă o rotativă. Am mai avut, e verificată, a reușit să bage România în vrie.

Ce observăm însă cu ochiul liber? Numai la noi, până și apocalipsa vine în pasul ștrengarului.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles