Site-ul ion.gov.ro este nefuncțional, iar Libertatea a aflat că ION a fost „evacuat” de la Guvern. Cancelaria primului ministru spune că robotul fizic ION nu se află în prezent la Guvernul României și nu mai este utilizat în activitatea curentă a Guvernului în forma în care a fost prezentat inițial.
„Robotul ION a fost dezvoltat de o echipă mixtă de cercetători și specialiști români în domeniul inteligenței artificiale. Acesta a fost prezentat public în anul 2023, inclusiv în contextul participării sale la activități și evenimente desfășurate la nivelul Guvernului, fiind prezentat la acel moment drept un instrument bazat pe inteligență artificială destinat interacțiunii cu cetățenii și colectării opiniilor acestora”, se arată într-un răspuns de la Cancelaria primului ministru.
„În ceea ce privește situația actuală a robotului, este necesară o distincție între componenta hardware – respectiv robotul fizic – și componenta software aferentă sistemului de inteligență artificială”, arată instituția. „Acesta este utilizat în cadrul unor prezentări și evenimente educative dedicate inteligenței artificiale, desfășurate în școli, licee și universități din țară. Robotul, care a reprezentat componenta fizică și simbolică a soluției software ION, este găzduit în prezent de echipa de cercetători care l-a dezvoltat, având în vedere particularitățile tehnice ale echipamentului, care necesită operațiuni de mentenanță și pregătire tehnică în urma prezentărilor publice”, afirmă Executivul.
Guvernul nu menționează momentul de la care ION nu a mai fost folosit în activitatea instituției. „În ceea ce privește componenta software asociată proiectului ION, aceasta se află în prezent pe o mașină virtuală găzduită de Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării”, mai spune Cancelaria. „Totodată, participarea robotului la evenimente publice și activități educative nu presupune că acesta face parte din structura Guvernului sau că este utilizat în activitatea curentă a instituției”, punctează aceasta.
În martie 2023, premierul de la acel moment, Nicolae Ciucă, anunța că are drept consilier onorific un robot. Dotat cu inteligență artificială, ION era la acel moment răspunsul României la ChatGPT.
După un prim moment exuberant, când robotul ION a primit peste jumătate de milion de întrebări în doar o săptămână, reputația lui ION a avut apoi de suferit. Mai întâi a fost acuzat că furat o poză de pe net, iar ulterior presa a scris că dialogul dintre ION și Nicolae Ciucă a fost de fapt unul regizat.
Următorul premier, pesedistul Marcel Ciolacu, nu l-a folosit. Libertatea a scris în mai 2023 că ION este în fapt un proiect privat, dezvoltat de către compania Humans.ai, condusă de către antreprenorul Nicu Sebe. Ziarul a arătat la acel moment că pe site-ul guvernamental unde era prezentat ION era promovată și o criptomonedă numită Humans, dezvoltată de aceeași firmă.
La acel moment, criptomonda Humans avea o capitalizare totală de 177 de milioane de dolari, iar acum are doar 3,04 milioane de dolari, potrivit datelor CoinMarketCap. Ministerul Cercetării a susținut atunci că ION a fost dezvoltat privat și oferit gratis statului.
Între timp, inteligența artificială a dus la un adevărat boom în Statele Unite și China. Nvidia, producătorul cipurilor folosite de AI, are acum o valoare bursieră de de 5.367 miliarde de dolari, fiind cea mai valoroasă din lume.
OpenAI, compania care a dezvoltat ChatGPT, este pe cale să strângă o nouă rundă de finanțare la o evaluare între 1.200 și 1.500 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. Compania se va lista pe bursă în SUA anul viitor. Anthropic, firmă înființată de foști angajați ai OpenAI și care produce chatbotul Claude, este pe cale să se listeze la bursă în luna octombrie și vizează o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari.
SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, care deține de la rachete la sateliții Starlink, chatbotul Grok și rețeaua socială X, s-a listat în vară pe bursă la o valoare de 1.770 miliarde de dolari, iar acum capitalizarea a ajuns la 2.013 miliarde. Pe lângă acestea, investesc masiv și giganți precum Google, Microsoft, Facebook sau Amazon, dar și companii chinezești precum Alibaba, ByteDance, Tencent sau startup-uri ca DeepSeek, Z.AI, Moonshot ori Minimax.
Cursa pentru dominație este atât de strânsă încât guvernul SUA a acuzat o serie de companii chinezești din domeniul AI de „furt pe scară industrială”.
