Modificarea interceptărilor, insuficienta descriere a acuzațiilor, blocarea accesului la dosar și „malversațiunile” procuroarei DNA Mihaiela Moraru Iorga se numără printre criticile pe care fostul general SRI Florian Coldea și oamenii lui încearcă să le folosească pentru a obține restituirea la Parchet a dosarului în care sunt trimiși în judecată pentru „optimizări” pe bani ale dosarelor unor inculpați de lux.
Aceste critici, invocate în fața judecătorului de cameră preliminară, au culminat cu susținerea unui inculpat din dosar, avocatul Doru Trăilă, care s-a arătat convins că fostul general SRI Dumitru Dumbravă s-a îmbolnăvit din nou de cancer și a murit tocmai din cauza trimiterii lui în judecată în acest dosar.
Pe data de 5 august 2026, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății în privința lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă (în prezent decedat), Dan Tocaci și Doru Trăilă, pentru trafic de influență, constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani.
În acest moment, dosarul se află pe rolul Înaltei Curți, în contestație la soluția din camera preliminară, iar următorul termen a fost programat pe data de 15 octombrie 2026.
Foștii generali SRI au fost denunțați la DNA de către patronul Sanimed, Cătălin Robertino Hideg, care susține că aceștia i-ar fi promis o soluție favorabilă în justiție în schimbul a 600.000 de euro.
Procurorii anticorupție au reținut în rechizitoriu că foștii generali ar fi acționat prin doi intermediari.
Peste 7,7 milioane de lei ar fi intrat în conturile lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă în urma altor „optimizări”, măsurile asigurătorii în acest dosar ridicându-se la aproape 10 milioane de lei.
Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a respins toate cererile și excepțiile formulate de avocații inculpaților, reținând că acestea constituie, în mare parte, apărări de fond.
Asta înseamnă că aspectele invocate de Florian Coldea și oamenii lui în această fază procesuală se vor transforma în principalele direcții de apărare la proces.
Inculpații au acuzat-o de lipsă de imparțialitate pe procuroarea de caz, Mihaiela Moraru Iorga, procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, conform Încheierii finale din data de 5 august 2026, consultată de Libertatea.
Reamintim că, în 2017, fosta șefă a DNA a semnat revocarea din funcție a procuroarei Mihaielei Moraru Iorga, pe care o suspecta de favorizarea făptuitorului într-un dosar pe care aceasta din urmă îl instrumenta.
Iorga a fost trimisă în judecată, Înalta Curte a constatat nulitatea rechizitoriului, iar apoi Consiliul Superior al Magistraturii i-a permis să-și reia activitatea.
Un an mai târziu, în 2018, șefa DNA a fost revocată din funcție de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader.
În prezent, speculând strânsa colaborare dintre Coldea și Kovesi în baza Protocoalelor SRI-DNA, avocații au invocat o listă de nereguli pe care procuroarea Mihaiela Moraru Iorga le-ar fi comis în timpul anchetei.
Probabil cea mai dramatică susținere a fost formulată chiar la dezbaterile finale din camera preliminară din data de 5 august 2026, pe care avocații încercau cu orice preț să le amâne.
Atunci, inculpatul Doru Trăilă a vehiculat ideea că fostul general SRI Dumitru Dumbravă ar fi decedat ca urmare a trimiterii în judecată în acest dosar.
Judecătorul a explicat că trebuie făcută distincția între existența unei cauze care împiedică soluționarea în fond a acțiunii penale și obiectul propriu al procedurii de cameră preliminară.
Dintre criticile formulate de avocați cu privire la rechizitoriu, Libertatea va detalia câteva aspecte, printre care și partea în care inculpații au invocat „lipsa de loialitate a organului de urmărire penală”.
Mihaiela Moraru Iorga ar realizat multiple „audieri preparatorii” ale unor persoane, în lipsa apărării, pentru ca abia apoi să procedeze la ascultarea acestora în calitate de martori în prezenţa avocaților inculpaților.
Mai mult, avocații au acuzat-o pe procuroarea de caz de modificări ilegale în transcrierea interceptărilor.
Procurorul de ședință și judecătorul de cameră preliminară au arătat că transcrierea interceptărilor n-a fost realizată personal de către Mihaiela Moraru Iorga, că aspectele invocate au fost erori materiale și că acestea au fost remediate.
Un alt aspect de nelegalitate invocat de inculpați se referea la descrierea insuficientă a faptelor deduse judecății, mai ales a infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat.
Apărarea o acuză pe Mihaiela Moraru Iorga că n-ar fi arătat cum au funcționat resorturile grupului Coldea-Dumbravă.
În schimb, judecătorul a reținut că natura juridică și modalitatea de realizare a elementului material al infracțiunii prezintă, în cazul lui Florian Coldea, anumite particularități.
De asemenea, Curtea de Apel București a respins ca nefondate susținerile inculpaților care reclamau încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil.
