Formațiunea de extremă stângă Die Linke a obținut o victorie istorică la alegerile locale din Berlin, pe fondul crizei acute a locuințelor și al scumpirii accentuate a chiriilor. Rezultatul a venit în contextul în care tema locuințelor a mobilizat un număr record de alegători.
Candidata principală a partidului la Berlin, Elif Eralp, și-a axat campania pe creșterea costurilor locuințelor în capitala Germaniei și a promis că va duce imediat la îndeplinire angajamentul de a naționaliza asociațiile private de locuințe, care reprezintă o mare parte din fondul imobiliar al orașului, relatează News.ro.
Elif Eralp, o figură emblematică a partidului, este acum puternic poziționată pentru a prelua funcția de primar general al Berlinului. Deși centralizarea voturilor de către autoritățile electorale locale continua, tendința clară a confirmat că extrema stângă devansează formațiunea conservatoare Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă la nivel național de cancelarul Friedrich Merz.
Creștin-democrații sunt astfel izolați și pierd controlul asupra primăriei generale, după un mandat marcat de dezbateri aprinse privind costul traiului și gestionarea serviciilor publice.
„Începând de astăzi, vom schimba Berlinul împreună”, a afirmat Elif Eralp în faţa membrilor partidului care sărbătoreau în Berlin.
Die Linke a obţinut 25,3% din voturi, devansând CDU, care a avut 19%, şi partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), cu 16%. De asemenea, a depăşit cu mult Social-Democraţii (SPD) de centru-stânga, care au obţinut 12,1%.
La scurt timp de la închiderea urnelor, Elif Eralp, în vârstă de 45 de ani, fiica unor părinţi turci de stânga care au fugit după lovitura de stat în 1980, a afirmat că situaţia din ce în ce mai dificilă a chiriilor este „cea mai mare problemă socială” din capitala Germaniei.
În spatele discursului politic se ascund calcule financiare uriașe. Proiectul avansat presupune preluarea forțată în proprietatea statului regional a aproximativ 220.000 de unități locative deținute de companii mari din sectorul imobiliar.
O astfel de decizie ar necesita însă compensații financiare colosale din partea bugetului local pentru despăgubirea fostilor proprietari.
Avertismentele privind impactul bugetar vin direct din sfera politică de la Berlin. Secretarul general al Partidului Social Democrat (SPD), Tim Klüssendorf, a atras atenția că o eventuală naționalizare a asociațiilor și companiilor de locuințe ar genera costuri estimate la aproximativ 20 de miliarde de euro.
Într-un moment în care bugetul capitalei este supus unor presiuni mari pentru modernizarea infrastructurii și digitalizare, alocarea unei asemenea sume pentru răscumpărarea clădirilor existente este privită cu scepticism de economiști și de partenerii politici moderați.
Pe lângă efortul financiar uriaș, entuziasmul populației față de acest proiect pare să se fi diminuat considerabil în ultimii ani. Dacă la votul din 2021 majoritatea celor prezenți la urne a susținut ideea de expropriere, evoluțiile economice recente au schimbat percepția publică.
Un sondaj de opinie realizat de institutul Infratest Dimap arată că doar 37% dintre cetățenii chestionați mai sunt în prezent în favoarea acestei măsuri de naționalizare.
Reticența tot mai mare a berlinezilor este alimentată de teama că un proces juridic lung ar putea bloca investițiile private în noile construcții și că nota de plată de miliarde de euro va fi suportată, în final, tot de plătitorii de taxe, fără a garanta o scădere automată a prețurilor pe piața liberă.
Alegerile de duminică de la Berlin au avut loc în aceeaşi zi în care AfD şi-a consolidat succesul înregistrat la alegerile din 6 septembrie din Saxonia-Anhalt, ocupând primul loc în alegerile din landul Mecklenburg-Pomerania de Vest. De asemenea, partidul a înregistrat cel mai bun rezultat din istoria sa la Berlin.
Însă, deşi AfD a atras cea mai mare atenţie, Die Linke a beneficiat, la rândul său, de o tendinţă generală de respingere a partidelor tradiţionale de centru-stânga şi centru-dreapta.
La fel ca în celelalte patru alegeri regionale desfăşurate în acest an, starea precară a economiei germane şi incertitudinea privind viitorul au influenţat alegerile din Berlin, accentul principal fiind pus pe nivelul chiriilor.
Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut înfrângerea zdrobitoare suferită în fața extremei drepte AfD, descriind rezultatul alegerilor drept un dezastru, dar a promis că va rămâne în funcție.
