Mirosul coșului de gunoi se poate simți uneori destul de neplăcut, mai ales vara sau atunci când recipientul este ținut într-un dulap închis. Bicarbonatul de sodiu este o soluție simplă și accesibilă, care poate reduce o parte dintre aceste mirosuri.
Bicarbonatul de sodiu este ușor alcalin și poate neutraliza o parte dintre compușii acizi responsabili de mirosurile neplăcute. Fiind pudră, poate reține și o cantitate mică de umezeală, ceea ce îl face util într-un spațiu închis, cum este interiorul coșului.
Pentru a intra mai ușor în contact cu aerul, bicarbonatul poate fi pus într-un recipient mic, așezat sau fixat sub capac. O variantă mai practică este să presari un strat subțire pe fundul coșului, înainte de a pune sacul. În acest loc poate prelua umezeala provenită din scurgerile mici și poate reduce mirosul care rămâne în interiorul recipientului.
Bicarbonatul se înlocuiește când se umezește, se întărește sau începe să păstreze mirosul gunoiului. Pentru rezultate mai bune, coșul trebuie spălat periodic și lăsat să se usuce complet înainte de a adăuga o cantitate nouă.
Mai întâi, recipientul trebuie golit și curățat. Dacă pe fundul lui există deja resturi, grăsime sau lichid, bicarbonatul pus deasupra va acoperi mirosul doar pentru scurt timp.
Coșul se spală cu apă caldă și detergent de vase, insistând în colțuri, în jurul capacului și în locurile în care se fixează sacul. Se clătește și se lasă să se usuce complet.
După uscare, se presară pe fund un strat subțire de bicarbonat. Pentru un coș mic de bucătărie sunt suficiente, de regulă, două-patru linguri. Deasupra se așază sacul menajer.
Bicarbonatul nu trebuie să formeze un strat gros. O cantitate mai mare nu înseamnă neapărat un efect mai bun și va fi mai greu de curățat dacă sacul se sparge.
La schimbarea sacului se verifică și bicarbonatul de pe fund. Dacă este uscat și nu are un miros puternic, poate rămâne. Dacă s-a umezit, s-a întărit sau a intrat în contact cu resturile, se aruncă, iar recipientul se spală înainte de a pune o cantitate nouă.
O cantitate mică poate fi presărată și în sac, peste resturile alimentare care încep să miroasă. Metoda este utilă dacă gunoiul nu poate fi dus imediat, însă recomandat este să duci cât mai repede gunoiul atunci când se adună în el resturi care miros.
Bicarbonatul funcționează mai bine atunci când ajunge în contact cu sursa mirosului. Totuși, dacă este acoperit repede cu multe deșeuri sau se amestecă într-o masă foarte umedă, efectul său scade.
Dacă ridicarea gunoiului se face rar, resturile de alimente pot fi puse înainte de a se altera într-o pungă bine închisă și păstrate temporar în congelator, urmând să fie aruncate în ziua colectării. Metoda aceasta este mult mai eficientă decât încercarea de a acoperi mirosul cu o cantitate mare de bicarbonat.
Dacă nu vrei ca bicarbonatul să fie împrăștiat pe fundul coșului, poate fi folosit și un mic recipient, precum un filtru de cafea din hârtie, umplut cu bicarbonat și legat la gură. Hârtia permite aerului să circule, dar ține pudra într-un singur loc. Săculețul trebuie schimbat atunci când se umezește sau începe să preia mirosul gunoiului.
Bicarbonatul poate fi folosit și la spălarea recipientului, mai ales dacă pe pereți au rămas urme uscate de mâncare. Se presară puțin bicarbonat pe un burete umed și se freacă ușor interiorul coșului. Pentru murdăria întărită se poate face o pastă din bicarbonat și puțină apă. Pasta se lasă câteva minute, apoi suprafața se spală cu detergent și se clătește bine.
Bicarbonatul este ușor abraziv, ceea ce îl ajută să desprindă murdăria. Pentru urmele de grăsime, detergentul de vase este mai eficient decât bicarbonatul folosit singur. Bicarbonatul ajută la desprinderea murdăriei și la reducerea mirosului, în timp ce detergentul îndepărtează grăsimea.
După spălare, coșul trebuie lăsat să se usuce înainte de a pune un sac nou. Dacă bicarbonatul este presărat într-un recipient încă ud, se va transforma imediat într-o pastă și nu va mai acționa la fel de bine asupra mirosurilor.
Bicarbonatul ajută la curățare și poate reduce anumite mirosuri, dar nu trebuie considerat un dezinfectant. Nu elimină bacteriile, mucegaiurile sau alți microbi prezenți într-un coș murdar.
Dacă din sac s-au scurs lichide provenite din carne crudă sau alte alimente alterate, recipientul trebuie spălat temeinic. Atunci când este necesară dezinfectarea, se folosește un produs potrivit.
Bicarbonatul și oțetul produc spumă atunci când sunt amestecate. Această reacție poate ajuta uneori la desprinderea unor depuneri, dar cele două substanțe se neutralizează în mare parte una pe cealaltă. Spuma obținută prin combinarea lor arată ceva mai spectaculos, dar nu înseamnă că amestecul are și o putere mai mare de curățare.
Pentru controlul mirosurilor este mai util să folosești bicarbonatul singur și să îl lași în coș după ce acesta a fost curățat și uscat. Dacă vrei să cureți recipientul cu oțet, folosește-l separat, apoi clătește și usucă bine coșul înainte de a adăuga bicarbonatul.
Scurge lichidele din ambalaje înainte de a le arunca. Resturile de sos, lapte, zeamă de carne sau suc de fructe ajunse în sac grăbesc apariția mirosului.
Folosește saci potriviți dimensiunii coșului. Un sac prea mic se poate desprinde de pe margini, iar unul foarte subțire se poate rupe sub greutatea deșeurilor.
Nu presa gunoiul cu mâna pentru a face loc. Resturile pot perfora sacul, iar lichidul se va scurge pe fundul recipientului.
Ține coșul într-un loc cât mai răcoros și ferit de soare. Căldura grăbește descompunerea resturilor alimentare, mai ales vara.
Spală recipientul periodic, fără să aștepți apariția unui miros puternic. Capacul, balamalele și pedala, dacă există, trebuie curățate odată cu interiorul.
Dacă separi resturile organice, folosește pentru ele un recipient mai mic, care poate fi golit mai des. Este mai ușor să controlezi mirosul într-un coș mic decât într-un sac mare ținut mai multe zile în bucătărie.
Există o explicație de natură chimică pentru capacitatea bicarbonatului de a reduce anumite mirosuri. Fiind ușor alcalin, el poate neutraliza o parte dintre compușii acizi eliberați de alimente. În plus, o suprafață mare de pudră poate reține unele substanțe din aer.
Cercetătorii au analizat gunoi organic păstrat timp de șapte zile și au constatat că 50 de grame de bicarbonat răspândite pe fundul unui recipient de opt litri au redus mirosul cu aproximativ 70%. Autorii au numit însă cercetarea o observație preliminară, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multe studii pentru a se putea spune că este un rezultat dovedit.
Studiul a mai arătat și că o cantitate foarte mare nu este neapărat mai eficientă.
Bicarbonatul de sodiu poate fi folosit și pentru diminua mirosurile din litiera pisicii. Pentru o litieră obișnuită sunt suficiente una,două linguri de bicarbonat. Pudra se presară pe fundul litierei curate și uscate, apoi se acoperă cu stratul obișnuit de nisip. Astfel, pisica nu intră direct în contact cu o cantitate mare de praf, iar bicarbonatul rămâne în partea de jos, unde poate fi util.
Se folosește bicarbonat simplu, fără parfumuri, uleiuri esențiale sau alte adaosuri. Cantitățile mari pot produce praf și pot deranja pisicile sensibile, așa că este suficient un strat foarte fin.
Efectul se păstrează mai bine dacă bulgării și resturile sunt îndepărtate zilnic, iar nisipul este completat sau schimbat la intervalele recomandate. La curățarea generală, litiera se spală, se clătește bine și se usucă înainte de a adăuga din nou bicarbonatul și nisipul. Dacă pisica evită litiera după introducerea lui, tușește sau strănută, este mai bine să renunți la acest truc.
Bicarbonatul este considerat un produs casnic cu risc redus atunci când este folosit normal, dar pudra sa fină poate irita nasul și gâtul dacă este inhalată. Nu trebuie turnat de la înălțime și nici împrăștiat în aer.
