Virusul Sincițial Respirator (VSR) nu mai este un simplu acronim din manualele de medicină, ci o amenințare majoră la adresa sănătății publice în România. Deși adesea confundat cu o răceală banală, VSR reprezintă prima cauză de spitalizare prin bronșiolită în rândul sugarilor și o sursă importantă de complicații severe la vârstnici. Medici infecționiști, pediatri, neonatologi și reprezentanți ai pacienților trag un semnal de alarmă cu privire la acest virus: România nu-și mai permite să trateze doar efectele, ignorând prevenția.
Într-o grădiniță obișnuită din București, David, un băiețel de 3 ani, își pierde dintr-odată partenerul de joacă. Marc, prietenul lui cel mai bun, dispare de la activități timp de două luni. Niciun părinte și nicio educatoare nu știu ce s-a întâmplat, până când mama lui scrie un mesaj pe grupul părinților: sora lui mai mică, Eva, de doar trei luni, fusese spitalizată aproape o lună în stare gravă din cauza infecției cu Virusul Sincițial Respirator (VSR).
„Am aflat că în grădiniță mai fuseseră cazuri de VSR, dar nimeni nu a spus nimic până când nu a apărut un caz grav. Mulți părinți nici măcar nu știu ce este VSR. Trebuie să le vorbim oamenilor pe înțelesul lor. Ei nu înțeleg de multe ori riscul de a face o formă severă. Lipsește sprijinul din școli, lipsesc medicii și asistenții școlari. De la grădiniță sau școală nu se mai cere o situație actualizată a imunizărilor”, a atras atenția Luminița Vâlcea, mamă și președinte al Asociației Vocea Pacienților- Vocea familiilor în deciziile de prevenție: experiențe și soluții. Dincolo de cazul Evei și al lui Marc, astfel de scenarii dramatice sunt întâlnite zilnic în camerele de gardă și sunt evocate frecvent de medicii pediatri, inclusiv de prof. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, INSMC „Alessandrescu-Rusescu, care vorbește despre copii mici care ajung la spital luptându-se pentru fiecare gură de aer după ce au preluat virusul de la frații mai mari veniți din colectivitate.
„Bogdan este un pacient pe care l-am avut în gardă și pe care îl am în minte de fiecare dată când le vorbesc studenților mei despre VSR. Dacă coborâm la vârsta sub un an, 1 din 28 de decese la nivel mondial sunt produse de acest virus. Sau gândiți-vă la Ioana, adusă cu SMURD-ul, cu o frecvență respiratorie de peste 60 pe minut, wheezing audibil fără stetoscop și un scor de severitate extrem de mare, care a ajuns direct în terapie intensivă. Acesta este VSR-ul real,” a subliniat prof.dr. Mihai Craiu, în cadrul unei mese rotunde cu tema Virusului Sincițial Respirator.
Luminița Vâlcea a povestit că de la întâmplarea fiului ei, care și-a pierdut partenerul de joacă pentru o vreme, a pornit campania de conștientizare „David și Marc Înțeleg VSR – Primul Sezon Respirator”.
Alături de ea, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), subliniază falia imensă dintre ce se întâmplă în spitale și prevenția din comunități. „Prevenția este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare, dar pierdem vieți sau rămânem cu copii cu boli cronice. În afară de curicula școlară, educația sanitară nu există. Trebuie să schimbăm mentalitatea și să dăm posibilitatea medicului de familie să se implice mai mult.”
Infecția cu VSR afectează și sugarii sănătoși născuți la termen
Una dintre cele mai mari concepții greșite este că VSR-ul îi afectează grav doar pe copiii prematuri sau cu afecțiuni cronice. Datele medicale infirmă categoric acest mit.
„Sugarul născut la termen, eutrofic, are riscul cel mai mare. Ne adresăm unei populații la care nu ne-am fi așteptat să fie atât de expusă. Până la 57% din decesele cauzate la nivel mondial de VSR sunt date la sugari sănătoși. Până la vârsta de 2 ani, aproape toți copiii trec prin infecția cu VSR.”, a explicat prof. univ. dr. Roxana Nemeș, medic pneumolog. Evoluția bolii poate fi imprevizibilă, vârful de severitate al afecțiunii fiind înregistrat adesea în zilele 4-5 de boală.
„Vârful maxim al bolii nu este în primele zile la sugarul mic, ci începând cu ziua 4-5. Bronșiolita asociată VSR are o severitate clinică mai mare, cu saturații scăzute de oxigen și o durată medie de spitalizare de 8 zile. Din păcate, nu putem prezice care sugar va evolua spre o formă severă”, a spus prof. univ. dr. Oana Falup-Pecurariu, președinta Societății Naționale de Boli Infecțioase Pediatrice, medic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov.
Vulnerabili la acest virus sunt nou-născuții, după cum precizează prof. dr. Simona Vlădăreanu, președinta Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală.
„Nou-născutul se află în perioada de vulnerabilitate maximă. Sistemul imunitar este imatur, neantrenat, iar căile respiratorii sunt mici. Suprapunerea unei infecții virale duce rapid la detresă respiratorie, crize de apnee și obstrucție. Este nevoie de o strategie națională de imunoprofilaxie care să includă toți nou-născuții, nu doar categoriile de risc.”
Vârstnicii cu VSR: partea nevăzută a icebergului
VSR nu este doar o problemă pediatrică. La capătul celălalt al vârstei, adulții peste 65 de ani și pacienții cu comorbidități dezvoltă forme extrem de severe.
„Infecția cu VSR este cea mai apropiată de gripă din perspectiva severității, complicațiilor și mortalității. Studii arată că la vârstele extreme, mortalitatea poate fi chiar mai mare decât în gripă. Este o boală subestimată pentru că nu testăm suficient. După pandemie, secțiile de adulți sunt pline de vârstnici cu infecții prevenibile prin vaccinare”, a spus prof. dr. Victoria Aramă, medic primar Boli Infecțioase, șefa secției de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, președinta Societatea Română pentru Strategii Vaccinale și Promovarea Sănătății (SRSVPS).
Referindu-se la datele actuale privind infecția cu VSR în România, conf. univ. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică de la Institutul Național de Sănătate Publică, spune că acestea arată doar „vârful icebergului”:
„Datele de supraveghere sunt subestimate cronic. La grupa de peste 65 de ani, 11% din episoadele spitalizate necesită terapie intensivă și ventilație mecanică. Până nu vom raporta și testa corect, nu vom avea o imagine reală.”
Prevenția economisește bani și salvează vieți
Tratarea cazurilor severe în spital generează costuri uriașe, care depășesc cu mult bugetele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Durata medie de spitalizare pentru aceste infecții este de 7-8 zile, având însă limite foarte largi, cuprinse între o singură zi și până la 30 de zile, conform datelor prezentate de prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” București.
„Un caz grav la terapie intensivă ajunge la costuri de peste 38.000 de lei. Am prefera să nu avem în spitale boli prevenibile prin vaccinare. Impactul financiar pe spitale este catastrofal, sumele rambursate nu mai acoperă cheltuiala reală.”, a afirmat prof. dr. Simin Aysel Florescu.
De cealaltă parte, eficiența profilaxiei este demonstrată direct în practica medicală: Dr. Carmen Pavelescu, medic specialist pediatrie, asistent universitar boli infecțioase, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, a raportat 0 spitalizări dintr-un lot de 136 de sugari imunizați cu anticorpi monoclonali și urmăriți în ambulatoriu.
„Nu vaccinurile salvează vieți, ci vaccinarea salvează vieți. În practica mea, din 136 de sugari imunizați cu anticorp monoclonal, deși 20 au fost testați pozitiv pentru VSR, am avut zero spitalizări. Toți au putut fi tratați în ambulator. Obiectivul nu este să promitem zero infecții, ci să prevenim drumul către severitate și terapie intensivă,” e de părere medicul pediatru.
La nivel internațional, modelele aplicate în Spania și Chile indică o scădere de la 80% până la 95% a cazurilor severe și a spitalizărilor la sugari, după cum a subliniat prof. dr. Oana Săndulescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș”.
Prevenția infecției cu Virusul Sincițial Respirator se realizează prin două căi principale: imunizarea activă (prin vaccin) și imunizarea pasivă (prin anticorpi monoclonali). În timp ce imunizarea pasivă este indicată în special pentru protejarea tuturor bebelușilor, inclusiv a celor din afara categoriilor de risc (născuți la termen, fără probleme la naștere sau comorbidități), accesul rămâne deocamdată o provocare.
Medicii solicită:
- Compensarea și accesul rapid: Finalizarea procedurilor legislative pentru compensarea anticorpilor monoclonali la nou-născuți și a vaccinului VSR pentru gravide și vârstnici.
- Diagnostic gratuit și rapid: Dotarea cabinetelor medicilor de familie și a filtrelor/UPU cu teste rapide antigenice combinate (Gripă / COVID / VSR).
- Campanii naționale de educație: Trecerea de la o recomandare pasivă la un apel activ al părinților și populației la risc înainte de începerea sezonului respirator.
Fără o prevenție adecvată, copiii riscă să rămână cu sechele pulmonare pe viață. Aceștia se pot confrunta cu hârâială în piept (wheezing) care reapare des, o sensibilitate crescută a căilor respiratorii, un risc mult mai mare de a dezvolta astm bronșic și o capacitate respiratorie redusă. Din cauza multor cazuri de infecții cu VSR se ajunge rapid la supraaglomerarea camerelor de gardă și a cabinetelor medicale. Înseamnă drumuri repetate la medic, spaimă și anxietate extremă pentru părinți, lipsă de paturi la terapie intensivă pediatrică și utilizarea inutilă sau exagerată de antibiotice.
În opinia prof. dr. Mihai Craiu: „Vaccinarea este ca mersul la școală. Niciun sistem imunitar nu intră în viață pregătit”
