Alexandru Rogobete spune că relația sa de colaborare cu premierul Ilie Bolojan a fost bună în prima parte a mandatului, strict profesională și instituțională, dar s-a deteriorat treptat după ce i s-ar fi cerut să reducă cu 10% veniturile personalului medical. Fostul ministru susține că ruptura a apărut pe fondul unei diferențe majore de viziune asupra modului în care trebuie administrat sistemul de sănătate.
„Eu am avut o relație profesională, evident, instituțională, bună, cu premierul în prima parte a mandatului. Această colaborare s-a rupt progresiv în momentul în care mi-a cerut să reduc cu 10% veniturile personalului medical”, a declarat fostul ministru.
Rogobete afirmă că a încercat să explice efectele unei asemenea măsuri cu cifre, previziuni statistice și date concrete, nu doar prin opinii personale. În lectura sa, reducerea veniturilor și nealocarea de fonduri duc la criză și la exod medical.
„Reducerea veniturilor înseamnă exod medical. Nealocarea de fonduri duce la această criză. Pare rău că am avut dreptate”, a spus Alexandru Rogobete.
El susține că, încă din perioada elaborării bugetului, a avertizat că Unitățile de Primiri Urgențe și secțiile de Terapie Intensivă ar putea rămâne fără bani în toamnă. Întrebat ce răspuns a primit, fostul ministru a rezumat poziția premierului: „Nimic. Deficitul trebuie redus.”
Potrivit lui Rogobete, acel moment a arătat o diferență fundamentală între felul în care privește administrarea sănătății și prioritățile impuse la nivel guvernamental. Critica lui merge mai departe și spre ideea de reduceri aplicate uniform, fără a ține cont de specificul fiecărui domeniu.
„Când am văzut că are această gândire limitată din punct de vedere administrativ, când am înțeles că nu are o viziune de construcție, când taie fără discernământ de peste tot, atunci relația s-a rupt.”
Rogobete dă exemplul pacienților aflați în chimioterapie, despre care spune că nu pot deveni obiectul unor tăieri bugetare. „Nu poți să tai la un pacient care este în chimioterapie și mai are de făcut cinci cure de chimioterapie. Cum poți să te gândești că de acolo faci economie? Despre ce vorbim?”
În aceeași intervenție, fostul ministru a spus că povestea lipsei bruște de medicamente este „o poveste, o minciună”. În opinia sa, producătorii și distribuitorii anunță din timp Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate atunci când apare o discontinuitate de producție, de transport sau de aprovizionare.
„Povestea asta că am aflat azi că mâine nu mai am medicament este o poveste, o minciună. Companiile anunță Ministerul Sănătății, anunță Agenția Medicamentului, anunță Casa. Cam toate instituțiile știu, măcar cu o săptămână înainte, dacă nu mai mult, că urmează o discontinuitate de producție, de transport și așa mai departe.”
Rogobete spune că, în perioada în care era la Ministerul Sănătății, folosea UNIFARM pentru a preveni întreruperile de tratament. Când existau informații despre posibile probleme de aprovizionare, compania putea constitui stocuri minime pentru medicamentele esențiale, iar acestea erau distribuite spitalelor.
„De fiecare dată când știam că apar discontinuități, utilizam UNIFARM, pentru că producătorii te anunță din timp.”
El amintește și o problemă legată de ser, pe care o pune pe seama unei cauze legislative și economice. După modificări legislative, spune că problema a dispărut.
„Am făcut câteva modificări legislative, după care a dispărut problema serului. Era o problemă legislativă acolo, în sensul în care prețul transportului era inclus în prețul serului. De asta, cum creștea prețul la combustibil, se bloca livrarea.”
Fostul ministru evocă și criza noradrenalinei, medicament important pentru pacienții aflați în stare critică. Potrivit lui, au existat pentru scurt timp stocuri limitate, dar nu au fost întreruperi de tratament.
„La un moment dat am avut o criză care a pus puțină presiune pentru zona de noradrenalină, pentru pacienții de ATI.”
„Cred că undeva la o zi, două, au existat niște stocuri limitate, dar nu au existat întreruperi de tratamente. Tot prin UNIFARM am deblocat rapid.”
Pe acest fond, Rogobete spune că sistemul ar trebui să funcționeze instituțional, prin avertizarea rapidă a Ministerului Sănătății de către spitale, urmată de analiza Direcției Farmaceutice și de colaborarea cu UNIFARM. În opinia sa, astfel de mecanisme există și în alte țări europene.
„Instituțional, spitalele anunță Ministerul Sănătății. Sigur, Colegiul Medicilor ajută la acest demers, dar Ministerul Sănătății, mai exact Direcția Farmaceutică, împreună cu UNIFARM, anticipează și încearcă să blocheze această întrerupere.”
Totuși, fostul ministru face diferența între o criză provocată de lipsa produselor și situația actuală, pe care o descrie astfel: „Acum nu suntem în situația asta. Acum suntem în situația în care avem medicamente pe piață, dar nu există bani.”
El spune că problema principală ține de anumite medicamente compensate și de programele naționale de sănătate, nu de o lipsă totală a resurselor. „Nu că nu există bani pentru că țara e în faliment. Nu. Există bani care ar putea fi alocați sănătății și domeniilor critice, dacă nu ar exista acest obiectiv unic, și anume reducerea deficitului cu orice preț.”
În același registru, Rogobete insistă că unele tratamente sunt inaccesibile pentru mulți pacienți din cauza costurilor. „Dacă vorbim de medicamente inovatoare, mii de euro costă doza lunară.”
„Altele, să spunem că ar costa 500 de lei. Dar când avem oameni cu venituri de mizerie, cu taxe mari de plătit și cu prăbușirea puterii de cumpărare, pentru pensionari 500 de lei flaconul de medicament într-o lună este un preț prohibitiv.”
Mai mult, spune că unele medicamente nici nu pot fi cumpărate din farmacie de către pacient, fiind distribuite exclusiv spitalelor și administrate doar în unități medicale. „Multe dintre ele nu se găsesc în farmaciile cu circuit deschis. Și dacă ar avea banii să le cumpere, nu le poți cumpăra de niciunde.”
„Sunt medicamente cu un regim special, care se distribuie doar spitalelor, care pot fi administrate doar în spitale.”
În finalul intervenției, Rogobete a criticat și conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Despre președintele CNAS spune că „vrea să pară tehnocrat”, deși, în opinia sa, este numit politic.
„El are acest aer de tehnocrat, deși uită că este numit politic. A fost numit politic și secretar de stat, a fost numit politic și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.”
Fostul ministru a respins și ideea că problemele semnalate în legătură cu medicamentele ar fi exagerate sau inventate: „Spunea la televizor că totul este în regulă. Că avem chimioterapie, că avem chimioterapice, că acest scandal al medicamentelor este, de fapt, fals, că este o invenție, un show politic. Un fake news, pur și simplu.”
Mesajul pe care îl repetă Rogobete rămâne același: „Nu poți face economie pe spatele pacientului”. El insistă că reducerea deficitului bugetar nu poate fi făcută prin măsuri aplicate identic tuturor domeniilor și că sănătatea trebuie tratată diferit, pentru că lipsa finanțării afectează direct tratamentele și pacienții.
„Vom ajunge în toamnă fără bani la UPU și la ATI. Nu ne putem permite acest lucru.”
„Reducerea veniturilor înseamnă exod medical. Nealocarea de fonduri duce la această criză. Pare rău că am avut dreptate”, spune Alexandru Rogobete.
