O declarație făcută de un medic dintr-un spital din România l-a lăsat fără cuvinte pe Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății și deputat PSD. „Mai am o singură doză pentru pacienții cu infarct miocardic acut”, i-ar fi spus medicul de la Unitatea de Primiri Urgențe. Dacă într-o noapte ar ajunge un pacient cu infarct, medicamentul ar exista. Dar pentru următorul pacient, a doua zi, nu ar mai fi.
Rogobete a vorbit, în emisiunea „Culoarele Puterii”, despre ceea ce consideră a fi una dintre cele mai grave situații prin care a trecut sistemul sanitar românesc în ultimii ani. Potrivit acestuia, România se confruntă în prezent cu mai multe crize suprapuse: o criză politică, o criză economică și o criză profundă în sistemul de sănătate.
Fostul ministru avertizează că problemele financiare din sănătate nu mai sunt doar o chestiune de cifre și bugete. Ele pot avea consecințe directe asupra pacienților.
„Criza politică știm că ne costă bani, dar se pare că ne-ar putea costa vieți. La propriu”, a fost avertismentul lansat în cadrul emisiunii.
„Niciodată în ultimii cinci ani nu a existat o criză economică atât de puternică în sănătate”
Alexandru Rogobete spune că are o perspectivă directă asupra evoluției sistemului sanitar, după aproape cinci ani petrecuți în Ministerul Sănătății, în mai multe funcții.
„Sunt în anul acesta, împlinesc cinci ani de când sunt în Ministerul Sănătății, sub diverse funcții. De la consilier, secretar de stat și apoi ministru. Niciodată în ultimii cinci ani nu a existat o criză economică atât de puternică în sistemul de sănătate”, a declarat Rogobete.
Fostul ministru spune că, în ultimele zile, a vizitat mai multe spitale din județul Hunedoara, nu într-o vizită oficială obișnuită, ci pentru a discuta direct cu medicii și personalul medical.
A ajuns, printre altele, la Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul Județean de Urgență din Deva și Spitalul Municipal din Brad.
În cazul spitalului din Brad, Rogobete subliniază importanța unității medicale pentru întreaga zonă de nord a județului Hunedoara. Spitalul deservește nu doar orașul Brad, ci și comune și sate din zonă, pentru aproximativ 60.000 de locuitori.
În plus, existența unui astfel de spital reduce presiunea asupra Spitalului Județean de Urgență.
Dar discuțiile cu medicii i-au oferit o imagine mult mai gravă asupra situației reale.
„Dacă mâine vine un alt pacient cu infarct, nu mai am medicamente”
Cea mai șocantă experiență, spune Alexandru Rogobete, a avut loc în timpul unei discuții cu un medic de la Unitatea de Primiri Urgențe.
„Am rămas… N-am auzit niciodată, de când sunt în administrație, o astfel de replică de la un medic”, a povestit fostul ministru.
Medicul i-ar fi spus că mai are o singură doză de medicament disponibilă pentru pacienții care ajung la spital cu infarct miocardic acut.
„Mi-a spus că mai am o singură doză pentru pacienții cu infarct miocardic acut. Dacă în noaptea asta vine un pacient cu infarct, am ce să-i dau, dar dacă mâine dimineața vine un alt pacient cu infarct miocardic acut, nu mai am medicamente.”
Pentru Rogobete, această situație este un exemplu extrem de concret al crizei prin care trece sistemul sanitar.
„Asta arată gravitatea situației din sănătate în momentul de față, explicată cu un singur exemplu.”
Este o declarație care ridică semne de întrebare serioase asupra capacității sistemului medical de a face față urgențelor, în special în spitalele care deservesc comunități importante, dar care nu beneficiază întotdeauna de resursele marilor centre universitare.
Ambulanțele și Urgențele, fără bani pentru trimestrul al patrulea
Problemele, susține Alexandru Rogobete, nu se limitează la medicamentele pentru infarct. Fostul ministru afirmă că mai multe componente esențiale ale sistemului de sănătate se află într-o situație financiară critică.
„Banii pentru ambulanță sunt la limită. De la 1 octombrie nu mai există buget”, a declarat acesta. O situație similară ar exista și în cazul Unităților de Primiri Urgențe.
„Banii pentru Unitățile de Primiri Urgențe sunt la limită. De la 1 octombrie nu mai există buget.” Potrivit fostului ministru, problema este și mai amplă, pentru că finanțarea ar lipsi inclusiv pentru o serie de programe prioritare care se adresează pacienților aflați în situații medicale critice.
Este vorba despre programe destinate secțiilor ATI, pacienților care suferă accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, arsuri grave sau politraumatisme.
„Banii pentru acțiunile prioritare, programele naționale de acțiuni prioritare, ATI, AVC, pacienții cu infarct, pacienții cu arsuri grave, cu politraumă și așa mai departe, toate aceste programe finanțate direct de Ministerul Sănătății pentru secțiile critice, pentru trimestrul patru, adică de la 1 octombrie, nu mai au buget”, a avertizat Rogobete.
Avertisment pentru bolnavii de cancer, inimă și diabet
Una dintre cele mai sensibile probleme semnalate de Alexandru Rogobete este cea legată de finanțarea programelor naționale de sănătate.
Fostul ministru a vorbit despre riscul unei crize a citostaticelor și a medicamentelor utilizate în cadrul unor programe extrem de importante, gestionate prin sistemul de asigurări de sănătate.
Printre acestea se numără Programul Național de Oncologie, programele destinate bolilor cardiovasculare și cele pentru pacienții cu diabet.
„Criza de citostatice și criza de medicamente, din cele mai mari programe gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Programul Național de Oncologie, Programul Național de Boli Cardiovasculare, de diabet și așa mai departe, nu au prevăzută finanțare pentru ultimele trei-patru luni ale acestui an”, a declarat Rogobete.
Este un avertisment extrem de grav, având în vedere numărul uriaș de pacienți care depind permanent de tratamentele finanțate prin aceste programe.
Pentru un bolnav de cancer, întreruperea tratamentului nu reprezintă o simplă problemă administrativă. Pentru un pacient cardiovascular sau diabetic, lipsa medicamentelor poate însemna, de asemenea, agravarea unei afecțiuni sau apariția unor complicații.
De ce au dispărut banii? Explicația lui Rogobete
Alexandru Rogobete spune că populația trebuie să înțeleagă cum s-a ajuns în această situație. Potrivit acestuia, problema nu este neapărat că finanțarea nu ar fi fost luată în calcul de la început.
Explicația ar fi că, în prima parte a anului, numărul pacienților care au beneficiat de anumite tratamente a fost mai mare decât estimările bazate pe datele istorice din anul precedent.
„Nu pentru că nu a fost prevăzută finanțarea, ci pentru că în prima parte a anului și în partea de mijloc a anului numărul de pacienți care au beneficiat de aceste tratamente a fost mai mare decât istoricul anului trecut.”
În aceste condiții, susține fostul ministru, fondurile au fost mutate pentru a acoperi necesitățile apărute mai devreme.
„Bugetele au fost relocate, au fost mutate practic din ultimele luni în lunile de vară, bazându-se pe această rectificare care, din păcate, nu vine.”
Cu alte cuvinte, o parte din banii care ar fi trebuit să fie utilizați spre finalul anului ar fi fost deja folosiți pentru a acoperi necesarul mai mare din primele luni.
Sistemul s-ar fi bazat apoi pe o rectificare bugetară care să completeze fondurile. Problema, avertizează Rogobete, este că această rectificare întârzie.
„Primele trei luni ale anului au funcționat pe datorii”
Fostul ministru a indicat și o altă problemă care, în opinia sa, a contribuit la dificultățile financiare actuale. Bugetul ar fi fost aprobat abia în luna martie, ceea ce înseamnă că sistemul a funcționat în primele luni ale anului în condiții financiare dificile.
„Anul acesta bugetul a fost aprobat în martie. Practic, lunile ianuarie, februarie și martie au funcționat pe datorii.” În momentul în care bugetul a fost aprobat, o parte importantă a fondurilor ar fi fost utilizată pentru acoperirea obligațiilor financiare acumulate anterior.
„În momentul în care s-a aprobat bugetul, o mare parte din bani, de fapt, au acoperit datoriile și mecanismul de finanțare de unu pe douăsprezece făcut în prima parte a anului, când nu a existat buget.”
Acest mecanism a creat, potrivit explicațiilor lui Rogobete, o presiune suplimentară asupra resurselor disponibile pentru restul anului.
Criza politică, în centrul atacului lui Rogobete
În intervenția sa, Alexandru Rogobete a legat situația din sănătate de blocajul politic prin care trece România. El a vorbit despre „mai multe crize suprapuse” și a criticat lipsa de dialog dintre liderii politici.
„Criza politică, evidentă, pe care o cunoaștem și care pare că nu încetează în momentul de față, pentru că orgoliile unor lideri și calculele lor pentru viitorul politic sunt mai importante decât realitatea din această țară.”
Rogobete a susținut că blocajul politic are consecințe care depășesc lupta pentru funcții și poziții. „Îmi asum această observație. De afară se vede că toată lumea e de vină. Efectiv, toată lumea.”
Fostul ministru a vorbit despre lipsa dialogului și despre tensiunile politice care, în opinia sa, împiedică luarea unor decizii necesare.
„Este o lipsă de dialog, însă încrâncenarea și, până la urmă, nu toți s-au lipit de scaun. Unul singur stă lipit de scaun și de asta îmi permit să fac această afirmație.” Declarația a fost una politică, dar mesajul principal al intervenției a rămas situația din sistemul medical și riscurile generate de lipsa unei soluții financiare rapide.
„Criza politică ne-ar putea costa vieți”
Mesajul cel mai puternic transmis de Alexandru Rogobete este că actuala situație nu mai poate fi privită doar prin prisma disputelor politice sau a calculelor bugetare.
În momentul în care un medic spune că mai are o singură doză de medicament pentru un pacient cu infarct, discuția despre deficit și rectificări bugetare capătă o cu totul altă dimensiune.
Pentru fostul ministru, criza politică și întârzierea deciziilor financiare riscă să se transforme într-o problemă care afectează direct pacienții.
Ambulanțele, Unitățile de Primiri Urgențe, secțiile ATI, tratamentele pentru infarct, accidentele vasculare cerebrale, arsurile grave, politraumatismele, oncologia, bolile cardiovasculare și diabetul sunt domenii în care timpul și continuitatea finanțării pot fi decisive.
De aceea, avertismentul lansat de Alexandru Rogobete este unul fără echivoc. „Criza politică știm că ne costă bani, dar se pare că ne-ar putea costa vieți. La propriu.”
Iar imaginea medicului care spune că mai are o singură doză pentru un pacient cu infarct rămâne, probabil, cea mai puternică ilustrare a mesajului său: într-un sistem de sănătate aflat sub presiune financiară, o criză politică poate ajunge, în cele din urmă, direct la ușa Unității de Primiri Urgențe.
