Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete lansează un nou avertisment extrem de grav privind situația din sistemul medical. România ar mai avea doar „o săptămână, două” pentru a interveni financiar și a evita ceea ce el numește „cel mai mare colaps al sistemului de sănătate din ultimii 20 de ani”.
După ce a vorbit despre spitale care se confruntă cu lipsa medicamentelor și despre riscul ca anumite programe medicale să rămână fără finanțare, Alexandru Rogobete explică acum de ce consideră că situația este mult mai gravă decât pare.
Fostul ministru spune că, în prezent, criza nu este încă resimțită la nivelul întregului sistem. Tocmai acesta ar fi însă motivul pentru care autoritățile trebuie să acționeze imediat.
„Astăzi încă nu se simte, deși sunt multe spitale care nu mai au ce le trebuie, dar încă nu se simte criza în sistemul de sănătate. Mai avem timp o săptămână, două să acționăm financiar, economic, pentru a evita cel mai mare colaps al sistemului de sănătate din ultimii 20 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete.
Fostul ministru subliniază că nu face aceste afirmații pentru a crea panică. „Situația nu este ușoară, nu este o glumă. Nu vreau să induc panică nimănui, dar asta e realitatea. Și ea trebuie spusă.”
„Ambulanțele trase pe dreapta”. Cum explică Rogobete avertismentul ministrului Sănătății
În cadrul intervenției sale, Alexandru Rogobete a comentat și avertismentele publice lansate de ministrul Sănătății privind lipsa fondurilor. Întrebat cum este posibil ca însuși ministrul să avertizeze asupra riscului ca ambulanțele să fie trase pe dreapta sau ca Unitățile de Primiri Urgențe să nu mai poată funcționa, Rogobete a spus că, din punctul său de vedere, situația este rezultatul unui blocaj care ar fi trebuit rezolvat înainte să devină public.
El a precizat că îl respectă pe ministrul Sănătății și îl consideră un profesionist, însă a sugerat că acesta ar fi încercat, probabil, înainte de a ieși public, să avertizeze asupra apropierii unei limite financiare. „Cel mai probabil că domnul ministru, pe care eu îl respect foarte mult și care, din punctul meu de vedere, este un profesionist, s-a dus să-i spună, probabil de mai multe ori, să-l atenționeze că urmează ca bugetele să fie reduse.”
Rogobete a precizat că aceasta este opinia sa, bazată pe experiența acumulată în perioada în care a lucrat în administrație. „Este doar părerea mea. Nu știu dacă așa este. Dar asta este experiența mea.”
„Deficitul cu orice preț”
Fostul ministru al Sănătății spune că Ministerul are mecanisme prin care urmărește permanent consumul de medicamente, evoluția numărului de pacienți și necesarul financiar. Potrivit acestuia, astfel de lucruri nu pot fi calculate exact de la începutul anului.
Numărul accidentelor rutiere nu poate fi prevăzut cu precizie. La fel, nimeni nu poate ști exact câți oameni vor fi diagnosticați cu cancer sau câți pacienți vor avea nevoie de ambulanță într-o anumită perioadă.
„Aceste lucruri nu pot fi estimate la virgulă”, spune Rogobete. De aceea, explică el, bugetele sunt urmărite și ajustate permanent, în funcție de evoluția consumului și de numărul pacienților. „Ministerul Sănătății are aceste direcții de specialitate care monitorizează în timp real aceste fluctuații de pacienți și de consum.”
Fondurile pot fi mutate de la un program la altul, însă numai până la un anumit punct. „Punctul este limita bugetară.” În opinia lui Rogobete, ministrul ar fi observat apropierea acestei limite și ar fi încercat să atragă atenția asupra problemei. Fostul ministru spune că decizia de a face situația publică ar fi putut veni după ce problema nu ar fi primit răspunsul așteptat. „Când, probabil, s-a lovit de aceeași replică, și anume că deficitul cu orice preț, domnul ministru a făcut acest lucru public. Și eu îl felicit pentru acest lucru.”
Rogobete: „Nu avem timp să așteptăm”
Una dintre cele mai importante idei din intervenția fostului ministru este că autoritățile nu ar trebui să aștepte rezolvarea tuturor problemelor politice pentru a interveni. „Nu trebuie să mai așteptăm un guvern cu puteri depline. Nu avem timp.” În opinia sa, există soluții financiare care ar putea fi aplicate rapid.
Parlamentul poate interveni, iar una dintre variante ar putea fi suplimentarea urgentă a fondurilor pentru domeniile cele mai vulnerabile. „Cea mai rapidă soluție pe care eu o văd în acest moment de criză, și atenție, când spun criză, o spun cu toată responsabilitatea, ar fi o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătății.” Rogobete enumeră domeniile care, în opinia sa, trebuie finanțate urgent. Este vorba despre serviciile de ambulanță, Unitățile de Primiri Urgențe, SMURD, salarii și programele naționale de acțiuni prioritare. Printre acestea se află programele destinate pacienților aflați în stare critică, inclusiv cei din secțiile ATI și pacienții care suferă accidente vasculare cerebrale.
Casa de Asigurări are nevoie de bani pentru programele cu cei mai mulți pacienți
Fostul ministru susține că este necesară și o intervenție financiară urgentă în cazul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fondurile ar trebui direcționate către programele naționale cu un număr mare de pacienți și care se confruntă cu probleme financiare.
„O suplimentare rapidă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru programele naționale, cele voluminoase, cele care au pacienți mulți și cele care au această problemă financiară.” Dar Alexandru Rogobete atrage atenția că nici măcar o decizie luată imediat nu înseamnă că medicamentele și materialele medicale apar instantaneu în spitale. „Nu e ca la transfer bancar”, spune fostul ministru, încercând să explice mecanismul complicat prin care banii ajung, în cele din urmă, să se transforme în medicamente și materiale medicale. „Nu este ca un transfer pe telefon financiar. Astăzi apeși pe buton și gata, mâine au spitalele bani și, în același moment, pun o comandă și vin medicamentele. Nu e așa.”
De ce banii nu rezolvă problema peste noapte
Chiar și după suplimentarea unui buget, spitalele trebuie să parcurgă mai multe etape. Trebuie încheiate contracte, trebuie realizate proceduri și, în anumite situații, trebuie organizate licitații. „Spitalele trebuie să facă contracte, trebuie să facă licitații. Neavând filă bugetară, nu poți să pui comenzi, nu poți să faci licitații.”
O altă problemă este disponibilitatea produselor. Potrivit lui Rogobete, nu toate medicamentele și materialele necesare există în permanență în depozite în România. O parte dintre acestea sunt aduse din alte țări europene sau din statele în care sunt produse. „Producătorul nu are produsele astea toate în frigider în România.”
Unele produse pot ajunge rapid, dar altele au nevoie de mai mult timp. „Unele vin a doua zi, adevărat, dar altele nu. Altele vin într-o săptămână, în două săptămâni.”
De aceea, explică fostul ministru, sistemul medical are nevoie de o planificare permanentă. Stocurile trebuie urmărite, consumul trebuie monitorizat, iar necesarul trebuie estimat cu săptămâni înainte. „Vezi stocurile, vezi consumul și estimezi necesarul, nu pentru mâine, ci pentru următoarele trei-patru săptămâni, astfel încât să existe un flux continuu.”
„Lipsă de viziune administrativă”
Alexandru Rogobete consideră că actuala situație scoate la iveală o problemă mai profundă decât simpla lipsă de bani. În opinia sa, criza demonstrează „lipsa de viziune administrativă” și „lipsa de management”. „Știți ce arată situația de astăzi? Pe lângă circul ăsta politic, arată lipsa de viziune administrativă. Arată lipsa de management.” Fostul ministru critică ideea unor reduceri aplicate uniform, fără să se țină cont de domeniile considerate critice.
„Nu poți să tai cu barda de sus. Nu poți să tai cu barda de la domeniile critice.” Rogobete amintește că unul dintre conflictele sale cu premierul Ilie Bolojan ar fi avut tocmai această cauză. El susține că, în luna ianuarie, i s-ar fi cerut o reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. „Mi-a cerut să tai 10% de sus până jos din veniturile personalului medical.”
Pentru fostul ministru, o astfel de măsură ar fi fost dificil de justificat într-un sistem care deja se confruntă cu lipsa de personal. „Cum aș fi putut eu, sau cum ar fi putut orice om normal la cap, să reducă veniturile personalului medical?”
Teama unui nou exod al medicilor și asistentelor
Rogobete avertizează și asupra unei alte probleme: riscul ca personalul medical să înceapă din nou să plece masiv din România. Fostul ministru spune că nu are cifre concrete care să indice un nou val de plecări, dar afirmă că au existat numeroase discuții în acest sens. „Nu a existat încă o tendință efectivă, dar au existat multe discuții în acest sens.”
În special, susține acesta, propunerile privind reducerea veniturilor au provocat îngrijorare în sistemul medical. „Mai ales când au văzut forma proiectului de lege, noua propunere făcută, în care veniturile scădeau, în special în zona de sănătate, mulți au pus problema că da.”
Rogobete amintește că România a trecut deja printr-un exod masiv al personalului medical. Acesta nu a inclus doar medici, ci și asistente, îngrijitoare și infirmiere.
„Cel mai mare exod al personalului medical, și nu vorbesc doar de doctori, vorbesc și de asistente, și de îngrijitoare, și de infirmiere, a existat în anii 2015-2016.” Mulți dintre aceștia au plecat în Italia, Germania, Franța, Irlanda și alte state europene.
Ulterior, susține Rogobete, creșterea veniturilor și investițiile în infrastructură au contribuit la încetinirea fenomenului.
„Mulți au început să se întoarcă”
Fostul ministru spune că, în ultimii ani, România a reușit să convingă inclusiv personal medical care lucrase în străinătate să se întoarcă. El amintește cazul unui medic specialist care lucrase cinci ani în Franța și care a decis să revină la Târgu Mureș.
Medicul ar fi explicat că salariul este mai mic decât în Franța, însă condițiile de lucru și raportul dintre venituri și costurile de trai din România au făcut revenirea atractivă. Mai important, spune Rogobete, medicul avea acces la echipamente moderne și la materialele necesare. „Avea echipament de ultimă performanță, la fel ca în Franța, pentru că avea materiale și avea cu ce să lucreze și atunci a vrut să se întoarcă.”
Fostul ministru avertizează însă că o reducere a veniturilor și deteriorarea condițiilor din spitale ar putea inversa această tendință. „Am fi asistat din nou la probabil cel mai mare exod.”
Rogobete răspunde acuzației că Ministerul Sănătății nu și-a estimat corect necesarul
Alexandru Rogobete a răspuns și declarațiilor potrivit cărora unele ministere nu și-ar fi estimat corect necesarul financiar. El susține că, în perioada în care era ministru, a cerut pentru programele de acțiuni prioritare și medicina de urgență 680 de milioane de lei. „Eu am cerut pentru programul de acțiuni prioritare și pentru medicina de urgență 680 de milioane. Atât am estimat eu.” Calculul, susține Rogobete, a fost făcut pornind de la consumul anului precedent.
La acesta ar fi fost adăugate creșterile generate de inflație, TVA, energie și o majorare estimată a necesarului. „Consumul de anul trecut, la care am adăugat o creștere de 15%, TVA, inflație, energie, păstrând practic istoricul de pacienți de anul trecut.”
Potrivit fostului ministru, suma primită a fost însă mult mai mică. „Am primit 440.” Diferența dintre suma solicitată și cea primită ar fi fost, în opinia sa, una dintre cauzele problemelor actuale. „Probabil că dacă aș fi primit cât am cerut, atunci UPU nu era într-o criză.”
De câți bani ar fi nevoie urgent?
Alexandru Rogobete estimează că sistemul ar avea nevoie de o rectificare pozitivă urgentă de aproximativ două miliarde de lei. Pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fostul ministru estimează un necesar de aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru acoperirea programelor naționale.
În cazul Ministerului Sănătății, suma necesară ar putea fi între 300 și 500 de milioane de lei pentru ambulanțe, medicina de urgență și programele prioritare.
„Deci un maximum de două miliarde de lei, vorbim. Undeva la două miliarde de lei la o rectificare pozitivă, urgentă, făcută mâine.”
Un avertisment care nu mai lasă loc de amânare
Mesajul transmis de Alexandru Rogobete este unul extrem de clar: problema nu este doar lipsa banilor, ci timpul. Chiar dacă fondurile ar fi aprobate imediat, sistemul are nevoie de zile sau săptămâni pentru contracte, comenzi, licitații și livrări.
Iar dacă această perioadă este pierdută, consecințele ar putea începe să se vadă direct în spitale. Pentru moment, spune fostul ministru, criza încă nu este resimțită în totalitate. Dar tocmai aceasta este fereastra în care autoritățile mai pot interveni. „Mai avem timp o săptămână, două să acționăm financiar, economic.”
După aceea, avertizează Alexandru Rogobete, România riscă să se confrunte cu o situație fără precedent în ultimele două decenii. „Putem evita cel mai mare colaps al sistemului de sănătate din ultimii 20 de ani.”
Dar, potrivit fostului ministru, pentru asta decizia trebuie luată acum, nu după ce ambulanțele, spitalele și programele pentru pacienții în stare critică vor începe să resimtă efectiv lipsa finanțării.
