Răzvan Leu, omul de afaceri care ar fi fost victima înșelătoriei de 1,1 milioane de euro din dosarul în care este vizat și Călin Georgescu, a confirmat că este persoana care a depus plângerea penală la DIICOT în ianuarie 2024. El susține că a încercat timp de mai mulți ani să recupereze banii pe cale amiabilă.
„Sunt Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, asociat la unul dintre cele mai bune restaurante din Buzău, Dacia Romanian Dining, restaurant de tip fine dining.
Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT.
Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat”, a spus el, potrivit Antena 3 CNN.
Afaceristul din Buzău susține că totul a început în 2021, când l-a cunoscut pe Călin Georgescu „într-o conjunctură întâmplătoare” și a fost impresionat de „hotărârea, povestea și planurile sale”.
„L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu.
Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală”, a mai declarat el, în mesajul transmis luni dimineața.
În centrul scandalului stă o sumă de 1,1 milioane de euro pe care Leu afirmă că a plătit-o drept garanție pentru obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro, bani destinați investițiilor în afaceri.
„Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja”, susține Leu, potrivit Antena 3 CNN.
Leu a explicat că, deși a fost asigurat de Georgescu că nu ar exista probleme, suma nu i-a fost restituită niciodată.
„Suma de 1.100.000 euro, depusă de mine drept garanție, nu mi-a mai fost restituită niciodată, deși Călin Georgescu m-a asigurat că nu există probleme și că trebuie să am răbdare. Mai mult, mi-au fost transmise ordine de plată falsificate și alte documente care dovedeau că plata este pe cale să fie făcută”, a mai adăugat el.
Omul de afaceri din Buzău a precizat că Georgescu i-a promis că îi va returna garanția după ce va primi finanțarea de la Autoritatea Electorală Permanentă pentru campania sa prezidențială din 2024, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
„Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în povestea sa. Totul părea să aibă sens și logică, iar acesta avea un plan politic de anvergură.
Nu am niciun interes politic în această cauză. Este o chestiune strict de justiție și de recuperare a unui prejudiciu.
Am încredere că DIICOT va face lumină în cazul Călin Georgescu și sper, de asemenea, ca eu și familia mea să ne recuperăm banii depuși drept garanție pentru împrumutul extern facilitat de Călin Georgescu și complicii săi. Respect prezumția de nevinovăție a tuturor persoanelor implicate și nu voi face comentarii cu privire la probe, pentru a nu afecta ancheta”, a mai transmis el.
Operațiunea derulată luni dimineață, 21 septembrie 2026, în București și localitățile învecinate, a scos la iveală detalii despre o presupusă schemă de înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu a fost reținut de polițiștii Direcției de Investigații Criminale în zona Otopeni, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot.
În cadrul operațiunii coordonate de procurorii DIICOT – Structura Centrală, anchetatorii au efectuat cinci percheziții domiciliare în București, Buftea, Ciolpani și la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia. În același timp, Ionel Rusen, om de afaceri și alt suspect în acest dosar, a fost ridicat de la domiciliul său din Capitală.
Potrivit DIICOT, rețeaua infracțională era compusă din trei persoane: doi români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani, care acționau în România și Marea Britanie. Mihaela Melconian, purtătoarea de cuvânt a DIICOT, a descris modul de operare al grupării:
„Investigația are un caracter complex, iar pe parcursul urmăririi penale au fost reunite mai multe cauze care vizau același tip de mecanism și prezentau legături între persoanele și operațiunile cercetate. Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că, începând cu luna septembrie 2021, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat în principal pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie, în scopul obținerii unor importante foloase patrimoniale”, a transmis DIICOT.
Suspecții ar fi abordat oamenii de afaceri români prezentându-se drept reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale și le-ar fi oferit oportunitatea de a obține finanțări mari, precum cea de 6 milioane de euro, doar în schimbul depunerii unor garanții financiare. Documentația prezentată victimelor ar fi inclus contracte de creditare și conturi bancare, toate fabricate pentru a da impresia unor tranzacții legitime.
Cu toate acestea, verificările ulterioare au dezvăluit că instituțiile bancare indicate ar fi fost fictive. Unul dintre conturile în care ar fi fost transferați banii era deschis în Insulele Comore, iar fondurile ar fi fost redirecționate ulterior către entități din Commonwealth of Dominica și Elveția.
„Verificările au arătat însă că una dintre entitățile prezentate ca instituție bancară din Marea Britanie figura cu sediul în Insulele Comore, iar banii au fost transferați în contul unei alte entități cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția”, a explicat purtătoarea de cuvânt a DIICOT, Mihaela Melconian.
Persoanele înșelate ar fi transferat sume considerabile, în speranța obținerii finanțărilor promise. Într-un caz, o victimă ar fi fost convinsă să transfere peste un milion de euro, iar apoi să adauge încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi propus majorarea finanțării de la 6 la 15 milioane de euro.
Finanțarea nu s-ar fi concretizat niciodată, iar banii achitați cu titlu de garanție nu ar fi fost returnați. Prejudiciul total în această schemă se ridică la peste 1,1 milioane de euro, potrivit anchetatorilor.
Anchetatorii susțin că o parte din sumele obținute ilegal ar fi fost direcționate către campania electorală a liderului grupării.
„Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli”, au declarat procurorii DIICOT.
