Două ONG-uri avertizează, într-un raport publicat marți, că numărul fermierilor din Franța riscă să scadă dramatic din cauza lipsei de sprijin pentru asigurarea transferului între generații în cazul exploatațiilor agricole, relatează AFP. Raportul, intitulat „Cine ne va hrăni în 2035?”, este semnat de SOL (Alternatives Agroecologiques et Solidaires) și Rețeaua de Acțiune Climatică (RAC).
Jumătate din cei aproximativ 400.000 de fermieri francezi vor atinge vârsta de pensionare până în 2030, conform unui recensământ efectuat în 2020, iar două treimi dintre cei de peste 60 de ani nu au un succesor.
„În pofida noilor măsuri luate de autorități, politicile de sprijinire a transferurilor de ferme între generații în Franța sunt lipsite de ambiție”, susțin ONG-urile. Raportul este destinat să stimuleze dezbaterea dinaintea alegerilor prezidențiale prevăzute să aibă loc în primăvara anului viitor în Franța.
Legislația franceză fixează un obiectiv de 500.000 de fermieri pentru 2035. Un birou unic de asistență urmează să fie înființat în 2027 pentru a facilita înființarea și transferurile de ferme.
În prezent, programul de sprijin prevede un stimulent calculat în medie la 1.720 de euro per fermă nou-înființată, comparativ cu 7.500 de euro pentru o schimbare de carieră în toate sectoarele. În același timp, una din cinci persoane nu duce până la capăt proiectul de fermă nou-înființată.
Autorii raportului spun și că calitatea locurilor de muncă în agricultură este mai scăzută decât în alte meserii, cu solicitări fizice mai mari. Aproape 60% din contracte sunt pe durată determinată, cu un salariu mediu de 14 euro pe oră, comparativ cu 20 de euro pe oră în industrie.
„Este urgent să se îmbunătățească condițiile de muncă și să fie facilitat accesul la aceste locuri de muncă”, subliniază autorii raportului, având în vedere valurile de căldură.
Franța a pierdut deja 100.000 de ferme în perioada 2010-2020. Deși rămâne principala putere agricolă din Europa, Franța s-a confruntat anul trecut cu o prăbușire a marjelor de profit, în timp ce balanța agricolă, adică diferența dintre exporturile și importurile de produse agricole și agroalimentare, s-a redus la 200 de milioane de euro.
