Inteligența artificială, microtargetarea, utilizarea datelor personale și conținutul de tip deepfake schimbă radical modul în care se desfășoară competiția politică. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune însă că problema nu este existența marketingului politic, pe care îl consideră un instrument legitim al competiției democratice, ci utilizarea opacă a noilor tehnologii și a mecanismelor de persuasiune.
Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în cadrul mesei rotunde „Can We Save Democracy? Strengthening Democratic Engagement and Rebuilding Trust Between Citizens and Institutions”, organizată în contextul primei ediții a Simpozionului de Marketing Politic 2026. Evenimentul a fost organizat de Academia de Studii Economice din București și UK Academy of Marketing în parteneriat cu Institutul de Cercetări în Marketing Politic și Studii Strategice (IRPMSS).
„Marketingul politic este legitim. Opacitatea este problema”
Președintele AEP a vorbit despre transformarea profundă a comunicării politice din ultimele două decenii, de la ascensiunea rețelelor sociale și a publicității politice online până la microtargetare și utilizarea inteligenței artificiale.
„Marketingul politic reprezintă un instrument legitim de comunicare între partide și societate, necesar pentru prezentarea programelor politice și stimularea participării la vot. În același timp, riscurile pentru procesul democratic apar atunci când aceste instrumente sunt utilizate opac, prin finanțări sau sponsori nedeclarați, mesaje direcționate inaccesibile spațiului public, prelucrarea netransparentă a datelor personale ori acțiuni care simulează artificial susținerea publică”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Problema devine cu atât mai importantă cu cât o parte tot mai mare a competiției politice s-a mutat în mediul digital. Algoritmii și volumele uriașe de date permit transmiterea unor mesaje hiper-personalizate către alegători, iar inteligența artificială poate amplifica această tendință. În același timp, conținutul generat artificial și deepfake-urile introduc noi vulnerabilități în campaniile electorale, mai ales în momentele în care timpul disponibil pentru verificarea unei informații este foarte redus.
Alegerile nu mai înseamnă doar urne și buletine de vot
Mesajul transmis de președintele AEP merge însă dincolo de campania electorală propriu-zisă. Integritatea unui scrutin nu mai poate fi redusă la corectitudinea operațiunilor din secțiile de votare. Aceasta presupune o administrație electorală transparentă, independentă și profesionistă, rezultate precise, participare incluzivă, infrastructură sigură, dar și protejarea spațiului informațional în care alegătorii își formează opiniile.
Această schimbare ridică o întrebare tot mai importantă pentru democrațiile contemporane: cât de liberă rămâne formarea unei opțiuni politice atunci când mesajul poate fi construit algoritmic și adaptat aproape individual fiecărui alegător?
„Cine controlează povestea, influențează alegerea”
Este exact zona asupra căreia atrage atenția și Alina Alupoaei, președintele Institutului de Cercetări în Marketing Politic și Studii Strategice (IRPMSS).
„Cine controlează povestea, influențează alegerea. În politica de astăzi, campaniile nu mai înseamnă doar sloganuri și afișe. Înseamnă strategie, date, psihologie, comunicare și comportament electoral. Aici începe marketingul politic”, a declarat Alina Alupoaei.
IRPMSS analizează marketingul politic la intersecția dintre comunicare strategică, psihologie, tehnologie și comportament electoral, într-un moment în care modul tradițional de a înțelege campaniile politice este pus sub presiune de dezvoltarea accelerată a noilor tehnologii.
„Înțelegerea marketingului politic înseamnă înțelegerea modului în care se construiește alegerea. La IRPMSS cercetăm și explicăm mecanismele din spatele politicii, inclusiv modul în care strategiile de comunicare, datele, emoțiile și noile tehnologii modifică relația dintre actorul politic și cetățean”, a subliniat președintele IRPMSS.
Cine construiește, de fapt, mesajul politic?
Discuția despre marketing politic capătă astfel o dimensiune care depășește clasica dispută despre afișe, sloganuri, spoturi și strategii electorale.
În era inteligenței artificiale, întrebarea nu mai este doar ce spune politicianul, ci și cine construiește mesajul, cui îi este transmis, ce date au fost folosite pentru alegerea publicului și dacă ceilalți cetățeni pot vedea același mesaj.
Microtargetarea permite, teoretic, ca doi alegători să primească mesaje politice diferite de la același actor politic, adaptate profilului, intereselor sau comportamentului lor digital. În acest context, transparența finanțării, utilizarea datelor personale și posibilitatea verificării mesajelor politice devin componente ale integrității procesului electoral.
Paul Baines, la București
La dezbaterile de la Palatul Parlamentului a participat și profesorul Paul Baines, unul dintre cercetătorii internaționali cunoscuți în domeniul marketingului politic.
Prezența sa a adus o dimensiune internațională Simpozionului de Marketing Politic 2026 și a pus cercetarea dezvoltată în România în dialog cu direcțiile internaționale din domeniu. Prin implicarea în organizarea evenimentului, IRPMSS urmărește să creeze un spațiu de dialog între mediul academic, instituțiile publice și profesioniștii comunicării politice.
Iar concluzia dezbaterii indică o schimbare de paradigmă în care marketingul politic nu mai poate fi analizat exclusiv ca instrument pentru câștigarea alegerilor. Într-un ecosistem dominat tot mai mult de algoritmi, date și inteligență artificială, miza devine înțelegerea mecanismelor prin care este construită însăși alegerea politică.
