Ciobanii au transmis Executivului o listă în 16 puncte cu revendicări pentru rezolvarea situației, în timp ce agitatorii se băteau cu jandarmii în fața Guvernului. Unele solicitări vizează compensarea oierilor dacă Guvernul interzice comercializarea și cauzează prejudiciu economic sau compensări pentru secetă, însă mai multe dintre ele nu țin de Guvern ori înseamnă nerespectarea legii în dauna altor cetățeni.
Redeschiderea exporturilor de oi și miei nu poate fi realizată, întrucât interdicția nu a venit ca urmare a unei decizii a Guvernului, ci a Uniunii Europene. Măsura a fost luată după descoperirea pestei ovine și variolei și vizează atât exporturile în UE, cât și în statele terțe, până la 31 decembrie 2026.
Autorul textului spune că problema oierilor este legată mai ales de exporturile către state terțe, pentru că România exporta masiv oi și miei în statele arabe. Tot el afirmă că „atâta timp cât situația nu se rezolvă la nivel zootehnic, nici nu ai cum să exporți”.
O altă solicitare este eliminarea ursului ca specie protejată. Autorul susține că numărul acestora este mult peste ceea ce poate susține ecosistemul și că numărul atacurilor a crescut masiv în ultimii zece ani.
Un raport al Ministerului Mediului din 2025 arăta că România are între 10.419 și 12.770 de exemplare, mult peste nivelul de 4.000 de urși pe care îl avea România în 2007, anul aderării la UE, potrivit fostului ministru al Mediului Tanczos Barna, actual vicepremier și ministru interimar al Agriculturii. În text se precizează însă că ursul este specie protejată la nivel european, astfel că Guvernul nu îl poate scoate de pe lista speciilor protejate.
Închirierea pajiștilor la prețuri corecte nu este, de asemenea, o atribuție a Guvernului, ci a primăriilor. Ministerul Agriculturii a demarat un control pe această temă, pentru a vedea dacă nu a fost respectată legea.
Alte solicitări sunt prezentate ca ilegalități cerute de oieri: fără amenzi pentru ciobanii angajați ilegal și fără amenzi pentru câinii nesterilizați. Autorul afirmă că orice activitate economică trebuie să se facă „cu acte legale” și că proprietarii de turme trebuie să aibă ciobani angajați cu acte, nu plătiți la negru.
În ceea ce privește câinii, textul spune că, potrivit legii, orice câine trebuie sterilizat și că argumentul oierilor, potrivit căruia aceștia sunt utili la paza turmelor, nu stă în picioare. „Un câine sterilizat este la fel de bun paznic împotriva urșilor și lupilor ca unul nesterilizat”, se arată în material.
Ciobanii cer și eliminarea interdicției de pășunat în perioada decembrie-aprilie. Textul susține că, iarna, turmele coborâte de la munte pasc grâul plantat de agricultori toamna, iar „niște cetățeni privați se trezesc cu grâul calamitat”.
Solicitarea ca vaccinările obligatorii și acțiunile ANSVSA să fie făcute pe cheltuiala statului este prezentată ca o subvenție. În text este citat și răspunsul Guvernului: „În prezent, o parte semnificativă a acțiunilor sanitar-veterinare este deja finanțată de la bugetul de stat. Orice extindere a acestora presupune alocarea unor resurse bugetare suplimentare, motiv pentru care este necesară realizarea, în prealabil, a unei analize de impact financiar și bugetar”.
Despre despăgubirile pentru secetă, răspunsul citat este: „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține revendicarea fermierilor privind despăgubirile pentru pagubele produse de secetă pe pajiști și a elaborat o propunere în acest sens. Măsura are însă un impact bugetar semnificativ și necesită identificarea resurselor financiare necesare”.
La finalul textului se arată că statul nu are de unde să dea, iar același răspuns l-au primit și profesorii, și doctorii la protestele lor recente. Autorul mai afirmă că „Guvernul Bolojan a căzut fix când începuse o fărâmă de reformă” și că, pentru a exista stimulente și subvenții, este nevoie de „o reformă reală a statului”, adică restructurări administrative, la buget și la companiile statului.
