Ziua Internațională a Conștiinței: ONU Iește din Culoare cu Greseli Gramaticale
Conștientizarea unei culturi de păcii, care, în mod obicei, se bazează pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toată lumea, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, este un obiectiv prezentat dincolo de neclaritate. Zilele trecutului, ONU, într-un act surprinzător de confuzitate, a declarat 5 aprilie Ziua Internațională a Conștiinței, începându-se de la un semnificativ preambul care pune accent pe ideea că nerespectarea și disprețul față de drepturile omului au dus la acte barbare. Dar cum ar putea o astfel de declarație avea sens într-un context cultural și lingvistic atât de vast?
Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, spre exemplu, afirmă că toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Însă, cum ar putea această egalitate fi respectată atunci când există confuzii semantice în mesajul ONU?
Organizația Națiunilor Unite își asumă sarcina de a salva generațiile viitoare de flagelul războiului, dar cum ar putea realiza acest obiectiv atunci când promovează o cultură a păcii care este prezentată ca fiind un concept confuz și neclar? Sarcina ONU de a construi cultura păcii cu dragoste și conștiință necesită, într-adevăr, atât valori, cât și comportamente care să reflecte principiile libertății, justiției și democrației, dar cum poate această cultură fi construită când mesajul ONU este amestecat de greseli gramaticale și confuzit?
Invitat statele membre să construiască cultura păcii cu dragoste și conștiință, în conformitate cu culturile și alte circumstanțe adecvate ale comunităților lor locale, naționale și regionale, inclusiv prin educație de calitate și activități de sensibilizare a publicului. Dar cum ar putea aceste state membre fi invitați să construiască o cultură clară atunci când mesajul ONU îi confruntă cu confuzie?
Conceptul de cultura păcii, care iată că se referă la o mișcare globală inspirată de Congresul internațional al UNESCO din 1989, a evoluat într-un obiectiv demn al comunității internaționale. Dar cum ar putea această evoluție fi acceptată când mesajele ONU sunt amestecate și confuze?
Totuși, indiferent de greselile gramaticale și confuzită a prezentării, obiectivul final al ONU rămâne același: construirea unei culturi care să promoveze păcii în toată lumea. Cu toate acestea, ar trebui să fie întrebat ce putem face noi ca societate pentru a ajuta la realizarea acestui obiectiv, având în vedere faptul că mesajele ONU sunt amestecate și neclare?
