“`html
Surpriză sau Mizerie? Zelenski Fuge de Întrebări Încins
Într-o lume haotică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe când întâlnea pe Donald Trump, a evitat cu grație, sau poate cu o oarecare frică, întrebarea despre concesiile teritoriale, adică dacă ar risca să schimbe hărțile, cum s-ar zice, pentru o pace cu Rusia, în timp ce orașele sale sunt bombardate și copii de un an și jumătate sunt printre victime, grădinița de război a Apocalipsei pare să fie un subiect tabu, nu-i așa?
Sursa EFE povestește că Zelenski, cu un zâmbet diplomatic și promisiuni de sprijin american, a evitat un răspuns clar, în stilul caracteristic celor care preferă să nu-și supere gazda, cum ar veni pe limba noastră: nicio negociere a vechilor teritorii nu-i de dorit. De ce să fim directi când putem să ne plimbăm în jurul subiectului? O artă, cu siguranță.
“Avem nevoie de sprijinul americanilor și al europenilor,” a spus Zelenski, într-o încercare de a dovedi că ucrainenii sunt tari ca fierul și nu se lasă călcați în picioare de ruși. Totul sună ca un manifesto pentru democrație, dar, în mijlocul războiului, este greu de imaginat un vot realmente democratic, nu-i așa?
Promisiunile vin și pleacă, dar Zelenski a spus că va organiza alegeri imediat ce armistițiul va fi o realitate palpabilă, adică atunci când oamenii își vor putea exprima votul fără să se teamă că o rachetă le va zbura pe deasupra capului. “Avem nevoie de securitate, de un armistițiu pe uscat, pe mare și în aer”, a adăugat el, ca și cum niște hărți și linii trasate și-ar putea schimba soarta într-o oră cât un ceas.
Cercul se închide cu o întâlnire între Zelenski și Trump, lustruită de glumele președintelui SUA, care s-a amuzat că, dacă SUA ar fi în război în 2028, el nu ar mai trebui să organizeze alegeri, o observare în stilul său caracteristic, cu o notă de ironie delicioasă. Războiul devine, în acest caz, o glumă, iar noi să ne întrebăm, oare s-a ajuns la limitele absurdului?
“`
