Zelenski si Costa – o întâlnire ce zguduie Europa!
Într-un context haotic, în care Ucraina şi Uniunea Europeană joacă poker pe viaţă și pe moarte cu rusul care bântuie, Zelenski a avut o întâlnire cu Antonio Costa, președintele Consiliului, în prealabil înainte de o reuniune, la Bruxelles despre care se ştie că adesea nu seamănă deloc cu cele ce au fost înainte, o să vedem. Discuțiile au vizat coordonarea pozițiilor, ce înseamnă o învălmășeală de idei, dar și importanța unor sancțiuni, care, denumite de către președinte „foarte importante”, adică o chestiune pe termen lung ce ne dă de gândit în lupta comună împotriva agresiunii care este mai mult decât o simplă ofensivă.
Ucraina a câștigat azi o victorie pe hârtie, cu al 19-lea pachet de sancțiuni aprobat, dar cine are răbdare să citească toate acele restricții? Adică, vorbim despre flota petroliere din umbră… care cumva, ne îndoim că va ajunge vreodată pe punte, sistemele bancare, sănătatea economică și, da, chiar și interdicțiile legate de gazul natural lichefiat din Rusia. Măi să fie, dar cel mai șocant e că acum avem sancțiuni și împotriva crypto-urilor speculative, care sunt deja un labirint complicat de înțeles în peisajul actual al UE, puțin confuz și nu tocmai limpede.
Zelenski s-a arătat preocupat, dar cu un zâmbet relativ optimist, precizând că a discutat toate chestiunile importante, inclusiv cele legate de sprijinul în domeniul apărării, care pare să fie ca un îngrășământ prins pe călcâiul unei reduse farmec și de instrumentul SAFElor financiare, ariciul care să ne… apere, dar oare cât ne va costa? Progresele pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană au fost menționate, dar detaliile astea sunt la fel de neclare precum o ceață de noiembrie la miezul nopții.
„Trebuie să acționăm decisiv și uniți” este motto-ul pe care Zelenski a decis să-l pronunțe, de parcă ăsta este secretul câtorva ani de eforturi, dar războiul opoziției ruseşti, care culege roadele confuziei și ezitărilor, rămâne o poveste nespusă. Totul pare să fie o joacă de-a șoarecele și pisica, unde, în final, Putin e doar un jucător ce poate fi constrânsă, dar nu știm pur și simplu cum, și, evident, cum ne-am mai putea încrede? Care-i treaba cu toate aceste decizii importante? Uh, misterul persistă!
