Vladimir Putin își începe noul mandat cu semne clare de autoritarism
Aflat de aproape un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va pune marți mâna pe un exemplar al Constituției și va începe un nou mandat de șase ani la Kremlin cu semne clare de autoritarism, comentează The Associated Press (AP).
De când a devenit prim-ministru, în august 1999, apoi președinte interimar, în ultima zi a aceluiași an, Putin a transformat Rusia într-un monolit, zdrobind opoziția, eliminând presa independentă și poziționându-se politic într-un „apărător al valorilor tradiționale”.
Influența sa a devenit atât de mare în Rusia, încât alți oficiali de la Moscova nu au putut decât să stea supuși pe margine în momentul lansării războiului împotriva Ucrainei în pofida faptului că era de așteptat că invazia să aducă oprobriu internațional și sancțiuni economice dure, precum și un preț uman ridicat chiar și pentru partea agresoare.
Cu un asemenea nivel de putere, „ce va face Putin în următorul său mandat” este o întrebare descurajantă atât în Rusia cât și în străinătate, notează AP.
Chestiunea ucraineană
Războiul din Ucraina – unde Kremlinul pretinde că forțele sale armate progresează pe câmpul de luptă, deși nu se observă înaintări consistente – este principala preocupare, iar Putin nu dă semne că ar schimba cursul.
„Războiul din Ucraina este esențial pentru proiectul său politic actual și nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Și asta afectează toate domeniile”, explică pentru AP Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse și autor al cărții „Codul putinismului”. Potrivit acestuia, războiul are un impact negativ asupra instituțiilor, resurselor și economiei rusești. În plus, agravează represiunea pe plan intern.
În discursul său privind starea națiunii, ținut în februarie, Putin a promis să-și îndeplinească obiectivele în Ucraina. El a susținut că armata rusă a „dobândit o experiență vastă de luptă” și că „deține ferm inițiativa” pe câmpul de luptă din țara vecină.
Liderul de la Kremlin va continua războiul cu cheltuieli uriașe, inclusiv cu bani care ar trebui alocați educației, asistenței sociale și combaterii sărăciei. În timp ce Vladimir Putin promite să facă îmbunătățiri în aceste domenii, Brian Taylor crede că nu este sincer. Includerea lor în discursul din februarie a fost făcută pentru spectacol, afirmă profesorul de la Universitatea Syracuse.
Putin „se gândește la el însuși” în conformitate cu ideologia privind „măreția pământurilor rusești”. În acest sens, liderul de la Kremlin crede că Ucraina trebuie „readusă acolo unde îi este locul”. „Și cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, argumentează profesorul Brian Taylor.
Un alt război în Europa?
Dacă războiul din Ucraina se va încheia cu Rusia păstrând o parte din teritoriile pe care le-a ocupat deja, Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară, poate în țările baltice sau în Polonia, estimează statele europene.
„Este posibil ca Putin să aibă ambiții vaste și să încerce să obțină un succes costisitor în Ucraina cu un nou atac în altă parte”, scrie Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, în revista Foreign Policy. „Dar este, de asemenea, foarte posibil ca ambițiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câștigat – cu costuri enorme – și să nu aibă nevoie sau dorința de a miza mai mult”, continuă Walt. Profesorul de la Harvard crede că „Rusia nu va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune odată cu încheierea celui din Ucraina”.
O astfel de preocupare rațională s-ar putea să nu aibă câștig de cauză în gândirea lui Putin, spun alți analiști. „Condusă de capriciile și iluziile lui Putin, este probabil ca Moscova să comită erori autodistructive”, comentează Maksim Samorukov, expert la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia, într-un articol publicat în Foreign Affairs.
În opinia lui Samorukov, judecata lui Putin ar putea fi influențată în mod negativ de înaintarea în vârstă. „La 71 de ani (72 în octombrie – n.r.), conștientizarea propriei sale morți își pune amprenta în mod sigur asupra luării deciziilor. Un sentiment tot mai mare asupra reducerii timpului său a contribuit, fără îndoială, la decizia fatală de a invada Ucraina”, este de părere analistul de la Centrul Carnegie.
Îndoieli asupra puterii reale a lui Putin
De altfel, Putin s-ar putea să se îndrepte spre noul său mandat cu un control mai slab asupra puterii decât pare să aibă. „Vulnerabilitățile Rusiei sunt ascunse la vedere. Acum, mai mult ca niciodată, Kremlinul ia decizii într-un mod personalizat și arbitrar, fără niciun control de bază”, afirmă Samorukov.
„Elita politică rusă a devenit mai flexibilă în implementarea ordinelor lui Putin și mai servilă față de viziunea sa paranoică asupra lumii”, continuă el. Cu toate acestea, regimul de la Moscova „riscă permanent să se prăbușească peste noapte, așa cum s-a întâmplat cu predecesorul său sovietic în urmă cu trei decenii”.
În mod sigur, Putin își va continua animozitatea față de Occident, pe care îl acuză că încearcă „să slăbească Rusia din interior” și îl critică pentru faptul că susține Ucraina. Este de așteptat ca liderul de la Kremlin să continue să se poziționeze în „apărător al valorilor tradiționale” în colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusă.
„Mă aștept ca rolul Bisericii Ortodoxe Ruse să continue să fie destul de vizibil” în Rusia, spune Taylor.
Deși opoziția și presa independentă aproape că au dispărut din cauza măsurilor represive ale lui Putin, există încă potențial pentru noi mișcări de control asupra spațiului informațional al Rusiei, inclusiv în stabilirea unui „internet suveran”.
Învestirea lui Putin are loc cu două zile înainte de 9 mai, când rușii sunt chemați anual să celebreze intrarea Armatei Roșii în Berlin spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 79 de ani de la capitularea Germaniei naziste, care face parte din identitatea Rusiei moderne, Putin pretinde că duce un război asemănător împotriva Ucrainei.
