“`html
Vlad Chiricheș, prăbușit emoțional: FCSB eliminată în stil rușinos!
Într-o seară ce părea că va aduce triumf, Căpcăunul de pe teren, Vlad Chiricheș, s-a prăbușit emoțional, efectiv, adică la propriu și la figurat, după șocanta eliminare a echipei sale de suflet, FCSB, de către cei de la Shkendija, în al doilea tur preliminar al UEFA Champions League, ceva de neimaginat pentru susținători și nu numai, un adevărat fiasco!!
Și cum să nu fie împovărat de atât de mult dezamăgire când, din păcate, chiar el a recunoscut, în fața camerelor, că îi trec prin cap cele mai negre gânduri, poate și altele, dar cine poate să știe cu siguranță, fiindcă a declarat, și mai apoi a realistat, că da, da, a fost ceva crunt în a doua repriză, un adevărat catastofe la jocul prestat!
„E imposibil de înțeles și greu de acceptat… având în vedere că prima repriză a fost cu ritm normal, aș zice chiar bun, presam, dar nu știu de ce, de ce în repriza a doua am renunțat să jucăm. Am avut șanse dar, din păcate, a venit acel gol dintr-o fază fixă, o mică neatenție din partea noastră, dar m-a durut sufletul!”, a continuat el să facă referire la meci, captivând atenția, parcă mai mult ca niciodată, prin sinceritatea sa.
Numai că, în final, totuși a ieșit la suprafață un pic de optimism când a zis el așa, „urmează un meci mare cu Dinamo, un derby al României, unde ne dorim să ne revenim, dar în seara asta… e amară dezamăgirea”, o contradictie care ne-a făcut să ne întrebăm, unde e optimismul, dom’le?
Și la sfârșitul discuției, iarăși aceleași cuvinte au rămas în aer, „ne-am dorit foarte mult să ajungem în Champions League, dar uite că ne-ar ține poate, mai devreme sau mai târziu, un steag roșu asupra ochilor! E mult de muncă și e greu, dar ne dorim atât de mult să obținem un rezultat bun!”, a concluzionat Vlad, mimând poate timiditate, dar cu un ochi la viitor, să sperăm că nu va fi totul în zadar…
În concluzie, ce ne arată toată situația aceasta? Ne arată că FCSB are nevoie de o revizuire urgență, cu un staff care să le lase jucătorilor loc de a respira, să se refacă din punct de vedere moral, fără să fim nevoiți să ajungem la capătul răbdării, dar marea întrebare este: va reușit să se ridice din nou?
“`
