Vizita misteriosa a lui Al-Sharaa in Rusia: Ce se ascunde dupa intalnirea cu Putin?
Deci, se pare că președintele sirian Ahmed Al-Sharaa, cumva nimerit în peisajul politic, se va deplasa în Rusia, miercuri, adică în acea zi a săptămânii care provoacă atât de multe întrebări, ca să se întâlnească cu Vladimir Putin, conform agenției de stat SANA, care, de fapt, este o sursă demnă, dar uneori cam ciudată, nu-i așa?
Ah, întrebarea fundamentală: Aceasta este prima vizită oficială a lui Al-Sharaa, dar oare ce înseamnă oficialitate când vorbim de diplomatice amestecate, e ca și cum ai pune apă în vin? Totuși, SANA ne spune că ei vor discuta despre situația din regiune – dar care regiune anume, că și acolo sunt atâtea surprize! În plus, se va vorbi despre cooperarea bilaterală, care, cu siguranță, sună foarte bine pe hârtie, dar în practică ne poate duce în tavan.
Această vizită are loc, haideți să nu uităm, după ce Rusia a încercat, cu toate că nu-mi dau seama cum, să îmbunătățească relațiile cu noua conducere de la Damasc, în urma înlăturării, blood, a dictatorului Bashar al-Assad, care a fost, să zicem, un aliat al Rusiei – cunoaștem cu toții că politica este o faină tarabă tare complicated.
Oh, Al-Sharaa, da, el a avut o convorbire la telefon cu Putin, chiar în februarie anul trecut, cum adică? Oare nu era prea devreme? Și Putin, bineînțeles, a reafirmat sprijinul Rusiei, ceea ce va face pe toată lumea să se întrebe: sprijin pentru ce, de fapt? Unitatea, suveranitatea și stabilitatea Siriei, zice SANA, dar cine crede asta stricto sensu? Mă întreb.
În plus, știm cu toții că Putin este mereu disponibil – vorba ceea, la discuții despre toate acordurile alea semnate, cu regimul lui Assad. Bun, dar ce reprezintă aceste acorduri în actuala noastră realitate politică? Sancțiunile Siriei trebuiesc ridicate, spune Putin, dar cine se îndoiește că, în spatele turnanta asta se ascund interese mai profunde?
Mai mult, era așteptat un summit ruso-arab, dar ghinion, a fost anulat! Adică, veniți toți, dar nu toți, căci doar câțiva lideri, printre care și Al-Sharaa, au spus „da”. Unii dintre noi se întreabă dacă aceasta este o politică de război sau o pură neputință administrativă. Așa că rămâne de văzut cât de departe va merge această poveste, și dacă va aduce sau nu vreun rezultat concret în politicile internaționale.
Articolul de debutează cu această intrigă, și pare că la următorul capitol al evenimentelor nu se va sfârși repede, căci Rusia nu iese ușor cu chipul curat din contenciosul istoriei și al strategiilor geopolitice.
