Analiza viitorului schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale în România
LEAD: Într-o declarație recentă, premierul României a anunțat că se analizează diverse scenarii privind viitorul schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale, având în vedere impactul potențial asupra inflației și pieței energetice. Această analiză vine în contextul expirării schemei actuale pe 31 martie, ceea ce a generat îngrijorări printre furnizori și consumatori deopotrivă.
Ilie Bolojan, șeful Executivului, a explicat că orice modificare a costului energiei, fie că este vorba despre gaze naturale sau energie electrică, va avea un efect de domino asupra prețurilor din întreaga economie. „Anul acesta, în calculul de scădere a ratei inflației, schemele de protecție în zona de gaz, de exemplu, sunt un element important și facem în aceste zile toate calculele în așa fel încât schema de plafonare care expiră în primăvară să vedem ce decizie vom lua”, a declarat Bolojan, subliniind complexitatea deciziilor pe care trebuie să le ia autoritățile.
Amânarea unei decizii cu privire la viitorul schemei de plafonare ar putea provoca instabilitate în prețurile de pe piață. Furnizorii au avertizat că incertitudinea creată de lipsa unei decizii clare afectează volatilitatea prețurilor. Premierul a confirmat că eliminarea plafonării nu este o certitudine, dar a subliniat că există o presiune legală pentru a nu încălca directivele europene.
Implicațiile economice ale plafonării prețului la gaze
„Nu este certă eliminarea plafonării, dar nici nu putem lungi foarte mult, pentru că noi avem o procedură de infringement, deci noi încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare”, a explicat premierul, adăugând că deciziile trebuie să fie luate rapid, ideal în următoarele săptămâni. Această urgență este crucială pentru a permite pieței de gaze să se stabilizeze înainte de expirarea schemei.
În acest context, discuțiile cu operatorii de gaze au fost inițiate încă din luna septembrie, cu scopul de a explora diferite opțiuni pentru viitor. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, analizele recente sugerează că, în absența unor situații neprevăzute, România nu ar trebui să se confrunte cu o creștere a prețurilor la gaze după 31 martie 2026. „Chiar și acum, există operatori care furnizează gaze sub prețul plafonat”, a precizat Ivan, subliniind că țara are suficiente resurse energetice pentru a evita dependența de importuri.
Scenarii alternative și măsuri de tranziție
Ministrul Ivan a detaliat un posibil „scenariu B”, care ar implica o reducere graduală a plafonării, similară cu ajustările făcute în cazul energiei electrice. Acesta a sugerat că ar putea exista o scădere de aproximativ 8-10% în fiecare lună, până în aprilie 2027, pentru a preveni o creștere bruscă a prețurilor. Această abordare ar putea ajuta la gestionarea consumului în perioada de vârf, în special în timpul sezonului rece.
„Este un lucru care ne dă un confort și aproape garanția că din luna aprilie nu o să crească prețurile la gaze naturale după ce se va expira schema de plafonare”, a afirmat Bogdan Ivan, subliniind importanța concurenței în piața de gaze.
În plus, Ivan a menționat intenția companiei ROMGAZ de a deveni și furnizor de gaze naturale, ceea ce ar putea aduce o concurență sănătoasă pe piață, contribuind astfel la scăderea prețurilor finale pentru consumatori.
Cu toate acestea, trebuie menționat că, în ciuda expirării schemei de plafonare a prețurilor, statul încă datorează furnizorilor sume consistente. La nivelul lunii ianuarie, aceste datorii erau estimate la 9,55 miliarde de lei, conform informațiilor obținute de Mediafax. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă sectorul energetic din România, chiar și în contextul unor măsuri de susținere temporară.
În concluzie, viitorul schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale rămâne incert, dar autoritățile lucrează intens pentru a găsi soluții care să protejeze consumatorii și economia românească. Deciziile care vor fi luate în săptămânile următoare vor avea un impact semnificativ asupra pieței energetice și asupra inflației în România.
