Viitorul Comisiei Europene: Cine ar putea conduce executivul UE?

Candidații favoriți din fiecare dintre cele 27 de state membre UE și portofoliul ce le-ar putea reveni sunt prezentati de publicatia Politico, preluată de agenția News.ro. Toate posturile de conducere ale Comisiei Europene vor fi cunoscute după alegerile europene de luna viitoare (6-9 iunie).

Cine va conduce executivul UE? Ce țară va obține postul de comisar pentru comerț, care va avea toată puterea și va superviza iminentul război comercial al UE cu China? Își vor asigura polonezii un portofoliu nou-creat în domeniul apărării, pentru a se confrunta cu rivalii lor, rușii? Și cine va fi următorul șef al concurenței în Europa, care va supraveghea giganții americani din domeniul tehnologiei, precum Apple și Google? Sunt întrebările la care încearcă să răspundă Politico, care a întocmit o listă a candidaților din fiecare țară menționați în cercurile politice și diplomatice.

În România este vehiculat chiar numele președintelui Klaus Iohannis, cotat însă cu perspective prea puțin probabile de a obține un post de comisar.

Postul de comisar pentru coeziune, vizat de România

„Cu cel de-al doilea mandat care se încheie în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internațional de top. Dar nu este clar dacă s-ar mulțumi cu un simplu post de comisar”, notează Politico.

Portofoliul dorit de România este neclar, dar „coeziunea” ar putea fi o opțiune, potrivit publicației. În actuala Comisie Europeană, România deține, prin Adina Vălean, postul de comisar al transporturilor.

Propunerea de comisar al României pentru viitoarea Comisie Europeană ar urma să fie făcută chiar de președintele Iohannis, care este afiliat politic Partidului Popular European.

Luna trecută, Klaus Iohannis fusese inclus de Politico printre potențialii candidați cu șanse la șefia viitoarei Comisii Europene.

În martie, Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg. Principalul contracandidat este premierul olandez Mark Rutte.

Austria vrea postul de comisar european pentru extindere

Actualul ministru pentru Uniunea Europeană şi Constituţie, Karoline Edtstadler, de la Popularii Europeni, îşi doreşte postul de comisar pentru extindere.

În prezent, Austria are postul de comisar pentru buget, prin Johannes Hahn.

Nominalizarea va fi făcută de cancelarul Karl Nehammer.

Belgia are mai multe nume în cursă, inclusiv actualul premier

În Belgia sunt mai multe nume în competiție.

Premierul Alexander De Croo – foto (familia liberalilor)
Elio Di Rupo (în prezent, ministru-președinte al Valoniei), de la Partidul Socialiștilor Europeni
Paul Magnette (președintele Partidului Socialist Francofon), tot de la Partidul Socialiștilor Europeni
Frank Vandenbroucke (ministru al sănătății), de la Partidul Socialiștilor Europeni
Sophie Wilmès (deputat belgian) de la liberali.

Alegerile belgiene din 9 iunie și incertitudinea politică așteptată după aceea fac dificil de prezis ce partid va putea desemna comisarul european al țării. Portofoliul dorit de Belgia este, de asemenea, neclar, deoarece depinde de cine primește cele mai multe voturi.

În prezent, Belgia are comisarul pentru justiție, prin Didier Reynders.

Situația din Bulgaria

Bulgaria organizează și alegeri parlamentare pe 9 iunie, în aceeași zi cu alegerile europene, ceea ce face greu de prezis cine va fi nominalizat. Unul dintre deputații europeni de urmărit va fi Eva Maydell, o specialistă în afaceri digitale și inteligență artificială, din partea partidului GERB, care pare să fie favorit la alegeri.

Bulgaria are acum, prin Iliana Ivanova, postul de comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. Portofoliul dorit de Bulgaria în viitoarea Comisie Europeană este neclar.

Nominalizarea viitorului comisar al Sofiei ar fi făcută de noul prim-ministru bulgar, care va fi decis după alegeri.

Actualul premier croat, „alternativă” pentru Ursula von der Leyen

Dubravka Šuica, actualul comisar european pentru democrație și demografie, rămâne în cărți, din partea Partidului Popular European.

Cu șanse mici de a obține un post de simplu comisar este cotat și actualul premier Andrej Plenkovici, tot de la Partidul Popular European.

Plenkovici ar putea apărea ca o alternativă la Ursula von der Leyen, dacă aceasta nu reușește să obțină un al doilea mandat, dar este puțin probabil să vină la Bruxelles pentru un portofoliu de comisar „normal”.

Este neclar ce post de comisar și-ar dori Croația.

Nominalizarea candidatului o face prim-ministrul Plenkovici.

Cipru, portofoliul de la sănătate sau de la transporturi

Pentru Cipru sunt menționați:

actualul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides, de la Partidul Popular European
Harris Georgiades (fost ministru de finanțe), tot de la Partidul Popular European
George Lakkotrypis (fost ministru al energiei, Partidul Popular European)
Constantinos Kombos (ministru de externe) – neafiliat.

Portofoliul dorit este, din nou, sănătatea, deși lobbyul cipriot din domeniul transportului maritim face presiuni pentru portofoliul transporturilor.

Nominalizarea va fi făcută de președintele cipriot Nikos Christodoulides, care provine din familia Partidului Popular European.

Ce vrea să obțină Cehia

Și Cehia are mai mulți candidați în discuție:

Danuše Nerudová – foto (fostă candidată la președinție) – Partidul Popular European
Marcel Kolaja (europarlamentar pentru Partidul Piraților din Cehia) – Verzii/EFA
Marek Mora (ministru adjunct de finanțe).

Oarece șanse de a obține postul are însă și ministrul comerțului, Jozef Síkela, care nu este un novice în cercurile UE. El a jucat un rol-cheie în coordonarea răspunsului Europei la creșterea prețurilor la energie după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Comisarul Cehiei este în prezent Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene, care se ocupă de portofoliul pentru valori și transparență.

Premierul Petr Fiala are ultimul cuvânt în ceea ce privește nominalizarea.

Portofoliul dorit este energie, economie, piață internă și apărare.

Șanse mici pentru Danemarca

Din Danemarca vin două nume: Dan Jørgensen, ministrul dezvoltării și politicii climatice globale, și Morten Bødskov, ministrul afacerilor, ambii din Partidul Socialiștilor Europeni.

În prezent, comisarul Danemarcei este Margrethe Vestager, vicepreședinte al CE și titulara portofoliului pentru concurență. Ea crede că șansele sale de a obține un al treilea mandat în cadrul executivului UE sunt reduse.

Premierul Mette Frederiksen (Partidul Socialiștilor Europeni) conduce un guvern de coaliție. Ea a fost vocală în ceea ce privește chestiunile legate de afacerile externe și de apărare la nivel european și este ea însăși prezentată ca un potențial președinte al Consiliului European.

Estonia mizează pe premierul Kaja Kallas

Din Estonia, numele cu miză este chiar al premierului Kaja Kallas, care provine din familia politică liberală. Numele lui Kallas este vehiculat pe scară largă ca fiind următorul șef al politicii externe a UE, dar acest lucru va depinde de echilibrul altor posturi de conducere europene.

Un alt nume vehiculat pentru a obține o funcție de comisar este Urmas Paet (europarlamentar din partea Partidului Reformator), reprezentând familia liberală.

În prezent, comisarul Estoniei este Kadri Simson, care se ocupă de energie și este de la liberali.

Nominalizarea candidatului îi revine premierului Kallas.

Finlanda vizează „competitivitatea”

În Finlanda este vehiculat numele Hennei Virkkunen, europarlamentar din 2014, ultramaratonistă, membră a Coaliției Naționale (Partidul Popular European), partid aflat la guvernare. Ea candidează din nou pentru Parlamentul European.

Mai puține șanse să obțină un post de comisar are Elina Valtonen, ministru de externe, din același partid.

Acum, postul Finlandei de comisar este ocupat de Jutta Urpilainen (Parteneriate internaționale).

Portofoliul dorit de Helsinki acum este competitivitatea, după cum a declarat premierul finlandez Petteri Orpo. De asemenea: securitate și apărare, extindere, economie circulară și tranziție curată, toate sunt domenii vizate de Finlanda.

Nominalizarea candidatului o face Orpo (Partidul Popular European), care guvernează împreună cu partidul de extremă dreapta Finns (Conservatorii și Reformiștii Europeni).

Miza Franței

Din Franța, numele în joc sunt:

Thierry Breton (comisarul actual pentru piața internă)
Bruno Le Maire – foto (ministru de finanțe), ambii din familia liberalilor
Elisabeth Borne, deputat francez și fost prim-ministru.

În cadrul eforturilor sale de a obține autonomie strategică, Parisul urmărește bijuteria coroanei viitoarei Comisii: un post puternic în domeniul politicii economice și industriale, care ar putea include politica în domeniul concurenței și care ar putea fi vârful de lance al noului accent pus pe competitivitate de blocul comunitar.

Președintele francez Emmanuel Macron este cel care va face nominalizarea candidatului.

Rămâne președinte al CE nemțoaica von der Leyen?

Germania are un nume mare, Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene, reprezentând Partidul Popular European.

Ce se va întâmpla dacă liderii UE decid că nu mai doresc un nou mandat pentru von der Leyen sau dacă Parlamentul European nu o va susține? Șansele sunt destul de mici, dar un post de comisar obișnuit i-ar putea reveni ministrului german de externe, Annalena Baerbock.

Șefii de stat și de guvern europeni sunt cei care propun numele președintelui Comisiei Europene.

Grecia vrea migrația

Grecia îl are în prezent pe vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care se ocupă de promovarea modului de viață european și provine din familia politică a PPE.

El este în continuare în cărți, dar de la Atena vin și alte nume:

Asta pentru că portofoliul dorit de Grecia este acum fie pe probleme de migrație, fie pe apărare.

Propunerea candidatului este făcută de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis (Partidul Popular European). Sunt șanse mari ca Mitsotakis să decidă să îl păstreze pe Schinas la Bruxelles pentru un al doilea mandat, mai ales dacă von der Leyen rămâne și ea în funcție.

Irlanda vrea să continue la servicii financiare

În Irlanda, numele în discuție sunt

Michael McGrath (fost ministru de finanțe) – liberali, despre care se spune că ar fi favorit
viceprim-ministrul (fost premier) Micheál Martin
ministrul agriculturii, Charlie McConalogue, ambii din familia liberală.

Acum, postul este deținut de Mairead McGuinness, portofoliul fiind stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital.

Portofoliul dorit de Irlanda în următoarea Comisie ţine tot de servicii financiare.

Propunerea de comisar o face guvernul de coaliție.

Roma vrea tot portofoliul economic

Și în Italia circulă mai multe posibile propuneri de comisari:

Raffaele Fitto (ministrul pentru afaceri europene) – reprezentând grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
Francesco Lollobrigida (ministru al agriculturii) – tot Conservatorii și Reformiștii Europeni
Antonio Tajani – Partidul Popular European; Adolfo Urso (ministru al dezvoltării economice) – Conservatori și Reformiști Europeni, Guido Crosetto (ministru al apărării) – Conservatori și Reformiști Europeni
Și numele fostului prim-ministru Mario Draghi – foto este adesea