Scenariul Ales Al Galbenului: Ofertele Refuzate de Victor Pițurcă, Marius Șumudică în Cotitură de Destin!
Victor Pițurcă, cunoscut pentru tristețea lui și pauza lui, e de fapt bombardat cu oferte, deși n-a mai antrenat nicio echipă din 2020, așa că întrebarea e de ce s-ar întoarce acum, mai ales că telefoanele sună constant, iar agentii ar trebui să verifice dacă nu cumva au încurcat numărul, dar șeful se pare că e pe alte căi, vrea liniște întotdeauna.
Valeriu Răchită, o voce oarecum cunoscută, spune că, vezi Doamne, oferte pentru Pițurcă, ajung mai apoi la Marius Șumudică care și el caută o echipă după ce a lăsat Rapidul în umbră, dar odată cu ele vine și întrebatul de ce unele lucruri nu se leagă, de parcă ar fi un joc de domino pe la colțurile străzilor de fotbal.
Din țările arabe vin telefoane în fiecare săptămână, dar câte oferte a refuzat Pițurcă? Răchită zice că inclusiv Damac a fost tentată dar și-a dat seama că s-a îndreptat către altcineva, spre Șumi, căci el e liber de contract, încercând să câștige un joc în care mulți își doresc să fie antrenați de cineva cu nume, dar nu toți vor să riște, chiar dacă este o minge dată în aer.
„E sunat de agenți, de aici de acolo, dar ce faci cu el? Cere condiții!” a strigat Răchită, sugestie că Pițurcă nu vrea să ajungă în fotbalul arab cu o imagine pătată, ci cu siguranța unui contract bun, însă nu și-a dorit să meargă înainte fără niște clarificări asupra jucătorilor și banilor, o poveste lungă într-un joc scurt.
Și da, mai spune Valeriu că Pițurcă le recomandă prietenilor să rămână „drepți”, adică nu te grăbi, așteaptă oferte care pot fi mai bune dar de ce să mai aștepți când lumea fuge în toate direcțiile, iar el, Pițurcă, a fost în Golf, dar a cam uitat drumul, și-a pus oglinda, dar nu a văzut doar stropi de apă pe geam, ci mari revelații.
Așa când atmosfera se îmbabucește și oamenii vor să se antreneze cu el, el să ne spună că vrea detalii despre transferuri și dacă cine știe ce altceva, ca și o glumă spunea că „Ne învață să rămânem drepți!” ca și cum în fotbal, începem să ne îndoim de coloanele noastre vertebrale, chiar amânând basmele care ne fac să credem că totul va fi bine.
Dacă aruncăm privirea înapoi, să ne gândim că nimic nu mai e simplu, exact așa cum ne spunea Victor că din vară ar putea să revină și el, dar nimeni nu știe acum unde va ajunge, iar echipe sunt multe, dar răbdare e un cuvânt greu astfel încât întreaga poveste a fost într-un cerc pe care puțini pot să-l rupă.
Trofeele lui Pițurcă sunt numărate, dar oare mai contează când prietenii lui se îndoiesc de integritate și se pierd în întunericul fricii de viitor, iar poveștile vor rămâne doar un amalgam de sunete îndepărtate în amintirea celor care au fost cândva mari? Răspunsul poate că e în aer ca un ecou, dar cine are curajul să-l asculte?
