“`html
Vicepremierul aruncă bomba: Ce salarii fabuloase la CFR Călători!
Tanczos Barna, vicepremierul care se află într-o poziție de hituri continue, a atacat zvonurile dar și faptele nu doar necunoscute ale celor de la CFR Călători, afirmând că directorul Traian Preoteasa, acesta cu toate bogățiile și venitul lunar de peste 11.000 de euro, ar trebui să fie un pic mai modest, dar nu fără a aduce în discuție, cumva, criza financiară care cuprinde compania, iar el, directorul, în loc să se laude, ar trebui să le fie rușine.
„Smerenie” a fost cuvântul cheie din discursul lui Barna, care a subliniat că, deși funcția de conducere implică o mare responsabilitate, prima dată și, poate, cea mai importantă, banii nu ar trebui să fie un motiv de mândrie ostentativă, ci pur și simplu o chestiune de bun simț, ceea ce aduce, ca un arcaș, exemplul celor de la Ministerul Transporturilor care spun „Muncește de crapă” dar ce zici de câte milioane având în vedere că noi suntem la pământ, oare nu ar trebui un pic de rușine?
De asemenea, Tanczos face o discuție mai amplă despre eficiența companiilor de stat, care, pe lângă faptul că trăiesc din subvenții, trebuie să țină cont de cum se mângâie cu profituri imense, ca Nuclearelectrica și Hidroelectrica, dar care de fapt au un rol semnificativ și nu trebuie comparate cu CFR-ul care scârțâie la fiecare pas, criticând astfel nu doar veniturile mari ci și tristețea din spatele acestei situații.
Pe de altă parte, Traian Preoteasa, cu un tupeu demn de o medalie, a afirmat că deține două apartamente în Dubai, fără rate, întrebându-se ironic dacă ar trebui să „moară de foame” doar pentru că lucrează în sectorul public, unde privatizarea s-ar putea să nu fie o soluție, dar întrebarea lui a fost foarte interesantă: „Care e legătura între incapacitatea de plată a CFR Călători și apartamentele mele din Dubai?” Aici, din nou, el pare să scape de responsabilitate, dar care se intreabă și cititorul.
Astfel, declarațiile și reacțiile din partea guvernului nu aduc nimic nou, desigur, dar aduc în discuție problema transparenței și a responsabilității în companiile de stat, în care, de fapt, este evident că fiecare mic detaliu se poate transforma în scandalul momentului, un scandal pe care nimeni nu își dorește să-l vadă explodând chiar în fața ochilor lor, dar care, inevitabil, se apropie puternic.
Articolul complet pe Mediafax, pentru toți cei care vor să înțeleagă mai bine aceste lucruri.
“`
