“`html
Dragoș Anastasiu: Vicepremierul cu viteză, scandal și explicații absurde despre „statul asupritor”!
Într-un context de scandal continuu, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu s-a trezit iarăși cu autoritățile pe urme, nu e prima oară ca el să își exprime nemulțumirea față de stat, dar acum lucrurile s-au complicat. Dosarul cu funcționara mituită, care l-a făcut celebru, nu e singura lui interacțiune neplăcută cu legea, ci o continuare a unei serii interminabile de abateri care l-au adus pe cale să conteste amenzile în instanță, o adevărată „bătălie” între el și birourile autorităților, ca un joc de-a șoarecele și pisica.
În vara lui 2016, când vitezomanul a fost prins cu o viteză de 124 km/h pe DN 22A, el a avut o idee genială: să conteste amenda și să susțină că polițistul l-a oprit într-un loc „încomod” pentru trafic, oare ce ai de spus în instanță despre o opreliște a legii? A sărit direct la concluzii, ca un lup în haiducie, făcând o paralelă bizară între pedeapsa lui și „şpaga pentru supraviețuire”, pentru care a fost cunoscut că a plătit timp de opt ani. Strigătele lui despre un stat opresor au început nervos să retuneze în sala de judecată, ca o melodie cântată strident, dar ciudat, deloc clară.
Dragoș Anastasiu, tot pe același drum, cu mașina plină de abateri, a fost filmat vitejind, lăsând de dorit în abilitățile de conducător, și chiar mai mult, nu s-a oprit la semnalele poliției timp de 3 km, ca și cum ar fi avut un gând ascuns de a face turul orașului, și nu o simplă oprire pentru a-și justifica viteza necorespunzătoare…
După toată harababura, a ajuns să explice că „a crezut că poliția se duce la un eveniment rutier”, ca și cum ar vorbi de o plimbare nostalgică, iar nu de o infracțiune evidentă. Mașina de poliție, cu girofar și sirene, fie că era o mașină de paradă sau altceva… Dar cum să conteste el realitatea? Însă a reușit să arunce buba, zi de zi, despre cum poliția nu a fost suficient de clară cu semnalele lor, începându-și pledoaria că „nu avea niciun motiv să fugă de Poliția Română, că nu a fugit niciodată”… într-o bizară intersecție de idei și misiuni neîmplinite.
Încartistat poate, dar nu l-a oprit nimeni! Până când la Tribunalul Tulcea, judecătorii, cu toate filmările la îndemână, au spus că nu, „prietenul” nostru a înscris-o altfel în istoria lui personală de infracțiuni rutiere, din care a dedus că el nu a făcut nimic greșit, doar că s-a întâmplat să fie „la volan” într-o zi proastă.
Dar cunoscutul călător, cu un spirit neobosit în a repeta aceleași greșeli, a fost prins din nou, pe 31 decembrie 2019, cu 143 km/h, oferind altă versiune, că agentul de poliție nu i-a dat amenda cum trebuie, spunând pe un ton de om respectabil că „nu era corect” ca el să fie penalizat, și totuși… iată-l, cu alte evidențe, dar să te întrebi: chiar a contat vitezomania în viața lui? Sau e doar o frază de adormit aleși ca noi?
Și cică totul s-a sfârșit, dar gura lumii înflorește pe subiectul lui – deznodământul a fost clar: rămas cu amenzile, dar fără nicio dorință de a-și schimba modul de a conduce, sau de a se uita mai atent pe drum, paradoxal… dacă totul ar fi fost o simplă plimbare cotidiană, cum suntem noi, cetățenii de rând, dar între noi fie vorba, ne întrebăm unde se duc drumurile acestor „cavaleri moderni”…
“`
