“`html
Vicepremierul bandit? Așa-zisul erou al fiscalității, cu scandaluri de mită!
Scenariile absurde din spatele cazului Dragoș Anastasiu te fac să râzi amar, pentru că, uite, tâmpenia e atât de mare încât doar cu umor ne putem păstra mințile intacte, în vreme ce ilustrația unui președinte ajuns pe calea greșită abia acum ne zâmbește din umbră. Așadar, să recapitulăm ce ne arată această nebunie românească: deficitul bugetar, un concept sofisticat care, duh, are ca vinovați firmele care nu își plătesc datoriile.
Bineînțeles, toate astea se leagă cumva de Ilie Bolojan, eroul care în loc să rezolve discriminarea spațială a statului, mai bine taie din pensii. Bravo! Dar stai puțin că ne întoarcem la subiect. Pe scurt, firmele, nu toate, dar unele, bune de studiat, beneficiază de pașaportul lui Anastasiu, vicepremierul care a fost prins umfându-se cu banii prin mită, o șicană atât de frumoasă că nimeni nu se aștepta să iasă la iveală.
Da, să nu uităm: documentele, că deh, asta e dovada! A mituit ANAF timp de opt ani, cum ar spune un prieten, o afacere înfloritoare pentru cineva care ar trebui să vegheze asupra regularității fiscale! Mi se pare hilar că omul se bucură de o carieră, când în spatele său plouă cu scandaluri. Cum e posibil ca un vicepremier să își permită asemenea jocuri, iar noi să ne scufundăm în impozite?
Așadar, ce spui, Dragoș? Ești om în regulă? Că, na, mai zic unii, e un băiat al sistemului dacă ne amintim de Eurolines și de celebrele autocare pentru voturile lui Klaus Iohannis. Că da, pe atunci nu ne uitam la detalii, pentru că, aparent, el susținea binele. Acum, ce om bun poate să devină când tace și se face scut pentru mârșăvii?
Și uite, el se preface că nu știe nimic! De parcă nu ar fi fost consilierul lui Ilie Bolojan. Iar Nicușor Dan, în loc să își asume responsabilitățile, se face că nu știe. Bună treabă! Cum să nu știi de scandalul de care depind toți ăștia care plătesc cu greu dările?
Articolul ăla de la Mediafax nu face decât să arunce lumină asupra unei povești care părea simplă, dar, de fapt, e plină de neclarități. Oare cât de departe poate merge acest sistem în a-și ocroti bandiții? Când ne vom da seama că ceea ce ne cer e doar umilință după umilință, și că acești indivizi nu sunt decât niște scutieri ai domeniului privat? Cine mai plătește, gata, eu sunt sigur că unii știu deja!
“`
