“`html
Bugetul din 2025: O construcție necorespunzătoare care ne-ar putea duce la dezastru?
Într-un articol plin de avertismente, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR și fost consilier prezidențial, avertizează cu privire la necesitatea urgentă de a îmbunătăți finanțele publice, fiindcă, nu-i așa, dacă nu ne întoarcem la un drum mai sănătos, s-ar putea să ajungem la vremuri mai rele decât ne putem imagina, totuși își exprimă și nemulțumirea asupra construirii bugetului pe 2025, dar în stilul său foarte echilibrat, chiar dacă subliniază riscurile care se pot acumula.
„Odată ce România are nevoie de sănătatea financiară, și de o creștere economică sustenabilă, lucrurile devin și mai complicate, deoarece, deși a fost evitat un pericol major, urmează o etapă crucială, unde ajustările nu sunt suficiente. Criticile lui Marinescu sunt îndreptate în special către bugetul pentru 2025, care, conform spuselor sale, este construit pe o temelie fragilă, subestimând grav deficitul bugetar la vremea raportării”, spune el, aruncând în aer principii fundamentale ale economiei din România.
Se pare că, după un derapaj bugetar major în 2024, responsabilitățile acestei crize se reflectă direct în bugetul viitor, acte de corecție bugetară sunt acum percepute ca fiind esențiale. Înghețarea salariilor și pensiilor a fost un pas, dar realizarea concretă a bugetului pe 2025 a fost profund afectată de subestimarea deficitului, de la 7% la un copleșitor 9%, iar Marinescu arată cum construcția bugetară a suferit, deoarece cifrele se modificate rapid, ce înseamnă să fii pe furtuna economică, corecțiile bugetare fiind acum esențiale, nefiind cumva nu doar o decizie, ci o nevoia urgentă, și acest lucru este chiar îngrijorător.
„După deviația vizibilă de la țintele de deficit bugetar, pachetul de măsuri generează o povară cumulată pentru 2025, fiindcă, deși s-au făcut progrese, devierea semnificativă de la obiectivele asumate ar putea atrage serioase probleme pe termen lung, ceea ce face ca România, dincolo de lecțiile învățate din criza Greciei, să nu se afle în circumstanțe favorabile.”, punctează el, abogându-se într-o comparație complicată, dar totuși interesantă, între România de astăzi și Grecia de atunci.
Marinescu subliniază, de asemenea, diferențele incontestabile și neplăcute dintre economia românească și cea argentiniană, pe care Javier Milei, un lider cu măsuri drastic, le-a tăiat din buget, afectând sectoare esențiale, în care ni se sugerează că soluția nu este radicală, ci că trebuie să ne fie sprijin tehnic și atent gândit, dar o astfel de poveste are un preț și costurile sociale nu pot fi minimalizate.
În concluzie, Marinescu ne spune clar, România nu este într-o spirală falimentară precum Grecia sau în construcția haotică specifică Argentinei, dar ne aflăm într-o situație care cere o ajustare echilibrată care să răspundă provocărilor curente ale economiei, dar și nevoilor sociale care nu pot fi ignorate. Avertismentul său final ne spune că, pentru foarte curând, datoria publică riscă să explodeze deasupra 60%, dacă nu suntem atent, iar cifrele care arată o creștere economică slabă ne-ar putea lăsa fără soluții, așa cum s-a întâmplat în alte colțuri ale lumii.”
Foto: Inquam Photos / George Călin
“`
