Viața în România: O imagine în cifre despre traiul românilor

Statisticienii români au oferit vineri o imagine mai degrabă cifrică, așa cum sunt ei obișnuiți, despre modul în care trăiesc oamenii de lângă noi – de la greutățile pe care le întâmpină, la dimensiunea locuinței și condițiile de viață. Raportul “Condițiile de viață ale populației din România”, publicat de Institutul Național de Statistică (INS), dezvăluie un tablou destul de precar din punct de vedere economic, în ciuda creșterilor salariale consistente.

1. Singurătate în România

Un număr considerabil de români, aproape o treime, trăiesc singuri. Din cele 7,5 milioane de gospodării, 2,5 milioane sunt formate dintr-o singură persoană, potrivit INS. Mediul urban concentrează majoritatea acestor familii, cu aproximativ 1,3 milioane de gospodării formate dintr-o singură persoană. În comparație cu alte state din UE, Danemarca deține un record impresionant, cu 47% din populație trăind singură, cea mai mare rată din UE. Oslo, capitala Norvegiei, se află pe o poziție similară, cu 53% din locuințe găzduind o singură persoană. Bineînțeles, aceste diferențe se datorează și altor factori, cum ar fi sistemele de îngrijire a vârstnicilor, condițiile de sănătate și accesul la servicii medicale, care variază semnificativ între România și Danemarca.

2. Toaletele interioare: O realitate încă neclară

România, alături de Bulgaria și țările baltice, se confruntă cu o lipsă semnificativă de acces la toalete interioare. Conform statisticilor INS, în anul 2023, doar 84,6% dintre gospodării au o baie/duș și 83,3% au grup sanitar. Diferențele majore între mediul urban și cel rural se datorează, în mare parte, dezvoltării insuficiente a infrastructurii de alimentare cu apă și a sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate. Doar 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de o baie sau un duș în interiorul locuinței, iar proporția se menține similară și în cazul dotării cu grup sanitar (67,3%).

La polul opus se află Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia și Marea Britanie, unde accesul la condiții de viață moderne este mult mai răspândit.

3. Casa noastră: Prioritate pe proprietate

Aproape 95% din gospodăriile românești sunt proprietari pe locuință. Această tendință contrastează cu preferința europeană pentru mobilitate și flexibilitate, prin opțiunea pentru chirie. Țări precum Elveția, Austria sau Danemarca promovează beneficiile închirierii, deținând recorduri la acest capitol. Cu toate acestea, probabil că cultura românească, axată pe proprietate, nu va fi ușor de schimbat.

Suprafața locuibilă este, de asemenea, mai mare în zonele urbane comparativ cu cele rurale.

4. Locuințe neocupate: O resursă neexploatată

În România există aproximativ 1,5 milioane de locuințe neocupate, o cifră semnificativă. Regatul Unit se remarcă printr-un număr redus de locuințe neocupate, sub 2%, cu excepția zonelor mai îndepărtate. Grecia se află pe o traiectorie similară. Insulele grecești, cum ar fi Mykonos și Santoríni, se află în fruntea listei de locuințe libere, alături de regiunile muntoase din Hautes-Alpes (Franța) și Valle d’Aosta/Vallée d’Aoste (Italia), zone unde turismul domină. Situația din România diferă semnificativ, reflectând un deficit de planificare urbană și o lipsă de investiții în infrastructură.

5. Dificultăți financiare: O realitate a celor mai multe familii

Peste un sfert din gospodăriile românești, 30%, au declarat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente. Adăugând și gospodăriile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile (41,1%), se constată că aproape trei sferturi din totalul gospodăriilor se confruntă cu dificultăți financiare. Această pondere a crescut față de anul precedent, în ciuda creșterilor salariale.

Restanțele la plata întreținerii locuinței (79,8%) și a energiei electrice (75%) se numără printre cele mai frecvente probleme.

INS subliniază că plata ratelor la bănci este o prioritate pentru majoritatea gospodăriilor, dar 7% dintre acestea au declarat că au întâmpinat restanțe la ratele pentru diverse împrumuturi, din cauza situației financiare precare.

Italia se confruntă cu cele mai mari dificultăți în plata facturilor, potrivit unui sondaj recent. 41% dintre italieni au declarat că au avut dificultăți în plata facturilor la energie în ultimele trei luni. Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra prețurilor la gaze naturale, crescând vertiginos costurile cu energia. În țări precum Italia și Regatul Unit, unde gazul natural este principala sursă de energie, gospodăriile au fost afectate în mod special de creșterea costurilor.

Franța, Germania și Marea Britanie se află de asemenea pe lista țărilor cu un procent ridicat de populație care se confruntă cu dificultăți în plata cheltuielilor curente.