Venirea primăverii crește optimismul românilor: Cum se văd direcția țării și sursele de îngrijorare în 2024

Primăvara aduce cu sine un val de optimism în rândul românilor, conform ultimelor sondaje. Numărul celor care cred că țara merge în direcția bună a înregistrat o creștere semnificativă față de luni precedente, cu un procent mai mare cu peste 5% față de martie și cu 6% mai mult decât în ianuarie.

Scăderea numărului pesimiștilor cu 10% într-o lună

Chiar dacă numărul celor pesimiști a scăzut, aceștia rămân în continuare în proporție dublă față de optimiști. Astfel, procentul celor care cred că direcția în care se îndreaptă România este una bună se situează la 30,8%, în timp ce cei care au o percepție negativă reprezintă 62,5%.

Conform celor mai recente date din sondajul realizat de INSCOP la comanda News.ro, trendul pesimist pare să fie în scădere, evoluție accelerată față de procentul din luna martie al celor care aveau îndoieli privind direcția României (70,6%).

Cercetările sociologice arată că grupurile cel mai optimiste sunt reprezentate de votanții PSD-PNL, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani și persoanele cu venituri ridicate. În opoziție, grupurile care exprimă cea mai mare pesimism sunt votanții AUR și persoanele cu venituri mici.

“Percepția asupra direcției țării înregistrează o ușoară îmbunătățire în contextul trecerii de la iarnă la primăvară. Acest fenomen este adesea întâlnit, optimismul crescând odată cu venirea sezonului cald și influențând percepțiile românilor. De obicei, după o perioadă scurtă, tendința este de revenire la nivelurile stabilizate pe termen lung”, declară Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Un aspect crucial al sondajului se referă la preocupările românilor, secțiune de mare interes, mai ales având date dintr-un sondaj INSCOP din 2014 pentru comparație. Astfel, putem observa evoluția acestor îngrijorări în ultimii zece ani.

Anul 2024 aduce ca principale surse de îngrijorare posibilitatea unui conflict în care România ar putea fi implicată (33% dintre respondenți). Pe locurile următoare se regăsesc teama de inflația prețurilor (28,6%), problemele de sănătate (18,5%) și deteriorarea mediului înconjurător (5,5%).

Comparativ, acum un deceniu, principala preocupare a românilor era legată de creșterea prețurilor (24,5%), urmată de pierderea locului de muncă (22,7%) și problemele de sănătate (17%).

“Referitor la sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepția actuală cu cifrele din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat acum 10 ani, în aprilie 2014. Existența unor temeri crescute legate de un posibil conflict/război în regiune în care ar putea fi implicată România este evidentă.

Acțiunile Rusiei în Ucraina, conflictul din Gaza dintre Israel și Hamas, precum și coincidența colectării de date cu atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului au sporit semnificativ fricile românilor legate de război.

Creșterea prețurilor și problemele de sănătate devin din ce în ce mai importante în comparație cu situația de acum 10 ani, în timp ce scăderea veniturilor și pierderea locului de muncă își reduc relevanța în contextul unui pesimism accentuat față de război”, evidențiază Remus Ștefureac.

Teamă de inflație este mai accentuată la persoanele între 18 și 29 de ani, cu educație primară și angajate la stat. În contrast, preocuparea majoră legată de un posibil război în care ar putea fi implicată România este comună în rândul persoanelor cu vârste între 45 și 59 de ani, angajați în sectorul privat și locuitori din sud-estul țării.