Declarații şocante ale lui Dîncu: Europa lipsită de apărare?
Cine s-ar fi gândit că fostul ministru al Apărării și vicepreședinte PSD, Vasile Dîncu, va aduce în discuție pregătirea Europei în fața provocărilor precum războiul din Ucraina, la emisiunea Radar Geopolitic? A afirmat, nu fără prudență, că nicio țară nu este complet echipată, iar România, o țară ce pare să fie în mod constant un jucător secundar pe scena internațională, poate să facă față doar alături de alianța NATO. Hmm, interesant, nu-i așa? Oare ce vreau folosi ca scuză, Dîncu?
Prioritățile se amestecă în mintea lui Dîncu, care vorbește despre o Strategie de Apărare a Țării, aflată în lucru, dar ceea ce e cu adevărat derutant este că el subliniază faptul că aceste schimbări ar trebui să fie fundamentale dar în același timp să vii cu detalii—care totuși sunt vag conturate, adică consolidarea apărării aeriene și dezvoltarea sistemelor de drone? Cât de adânc au fost analizate aceste idei, căci chiar nu-i clar?
„Este, așa cum spune el, nevoie de schimbări fundamentale, dar un exemplu de agitație apare în discuția despre extinderea ideii de reziliență, stimabilă dar totuși confuză—cumva în rețea cu NATO, dar mai mult ca o formă de a cumpăra avioane supermoderne. Totuși, detaliile se pierd în amestecul acesta de viziuni, încât pare că nu se știe exact care va fi pasul următor, e clar că atacurile sunt la ordinea zilei, treisferturi din cer, ce să mai, este doar o parte din problematica aeriană.
Și când ne gândim că strategia pe care o conturează Dîncu ar putea să nu aibă un sistem de achiziții pe termen lung pentru mentenanță, suntem chiar în fața unui paradox, investim fără a avea resursele necesare pentru sustenabilitate. „Degeaba cumperi, dacă nu ai de unde să iei!” cam pe asta se axează, dar oare este cineva atent la detalii?
În altă poveste, tema războiului hibrid și a rolului Serviciului Român de Informații (SRI) este dezvoltată, dar nu fără confuzie, Dîncu nu pare, cum să spunem, absolut convins că SRI trebuie să revină la vechile protocoale cu justiția, ba chiar sugerează că focusul trebuie să fie pe informarea strategică. Cred că e tare la modă să alegi războiul prin cuvinte, dar când ai atâtea variabile, cum poți să ai o idee clară?
Discuțiile despre șefia SRI sunt pe buzele tuturor, dar Dîncu, cu multă siguranță „respingând speculațiile”, mai degrabă pe un ton de rasă și onestitate, a declarat că PSD nu este interesat—mda, geaba se aude că nu ar fi discutat în partid, dar întrebarea e: ce va face acuma cu rolul în Parlament? Întrebări, întrebări fără răspuns…
