Varza nouă din piețele bucureștene: costuri ridicate și cerere în creștere
LEAD: Varza nouă a început să își facă apariția în piețele din București cu câteva săptămâni mai devreme decât de obicei, dar prețul acesteia este semnificativ mai mare decât anul trecut. Producătorii din Giurgiu și Dâmbovița aduc căpățânile proaspete, iar clienții devin tot mai atenți la cheltuieli în contextul creșterii costurilor de producție.
În mijlocul lunii februarie, piețele din București s-au umplut cu primele tranșe de varză nouă, care sunt, însă, mai scumpe cu trei lei pe kilogram față de anul precedent. Această creștere a prețului se datorează nu doar condițiilor meteorologice dificile, ci și cheltuielilor mai mari asociate cu utilizarea solariilor încălzite pentru a obține o recoltă timpurie.
Aspectul piețelor și percepția clienților
Tarabele piețelor capătă viață pe măsură ce primăvara se apropie, fiind împodobite cu o varietate de legume: salată, ceapă proaspătă, și ridichi de lună. Printre acestea, căpățânile de varză strălucesc, atrăgând atenția cumpărătorilor.
„Zece lei kilogramul, doamnă. E varză nouă, fragedă”, spune un vânzător din piață, ridicând o căpățână ca pe un trofeu. O clientă, amintindu-și de prețul de șapte lei pe kilogram de anul trecut, oftează scurt, împărtășind amintiri despre sarmalele de post pe care le-a preparat. Vânzătorul, cu un zâmbet în colțul buzelor, îi răspunde: „Anul trecut e anul trecut, anul ăsta e anul ăsta. Costuri, motorină, Bolojan, ăștia… Varza-i varză! Dai un ban, dar e marfă nouă”.
Adaptarea consumatorilor la noile condiții de piață
Piața este plină de voci și de negocieri. O bătrână cu cărucior verifică lista de cumpărături, iar un alt client își scoate telefonul pentru a împărtăși imaginea verzei cu familia sa prin intermediul unei aplicații de mesagerie. „O pun pe grupul de familie! Ne-am tehnologizat. Avem WhatsApp d-ăsta”, spune el, amuzat. Vânzătorul intervine: „Dați un ban, dar știți că mâncați”, în timp ce contabilizează suma încasată pentru o altă vânzare.
Producătorii explică faptul că marfa este adusă din solarii încălzite, ceea ce a dus la costuri de producție mai mari anul acesta. „Am riscat mult anul ăsta. Ba frig, ba ploi… Cine a scos varză timpurie a băgat bani serioși”, afirmă un agricultor din Giurgiu, care își transportă produsele cu duba.
Preferința românilor pentru varză și perspectivele de producție
În ciuda prețurilor crescute, puțini cumpărători pleacă fără să achiziționeze o căpățână de varză. Unii caută varză mai mică, ideală pentru salate simple. „Fac o salată simplă, cu ulei și lămâie. De poftă”, spune o clientă grăbită. Vânzătorii continuă să strige spre clienți: „Haideți la varză nouă! Fragedă, românească!”.
Conform datelor oficiale, românii consumă, în medie, peste 45 de kilograme de varză pe an, pe cap de locuitor, ceea ce confirmă popularitatea acestei legume în dieta națională.
Statisticile arată că în România se cultivă varză pe aproximativ 37.000 de hectare, o suprafață care a scăzut cu 10.000 de hectare față de acum un deceniu. Institutul Național de Statistică a raportat că producția de varză a depășit 600.000 de tone în ultimul an. În 2020, România s-a situat printre primele cinci țări europene ca volum de producție de varză.
Varza, o legumă esențială în alimentația românilor din cele mai vechi timpuri, este apreciată nu doar pentru gustul său, ci și pentru beneficiile sale nutriționale. Aceasta este bogată în vitamine, minerale și fibre, ceea ce o face un aliment sănătos pentru toate vârstele.
