Valurile de căldură amenință economia și sănătatea publică în Europa: investiții urgente și costuri economice semnificative
Guvernele europene vor trebui să aloce miliarde de euro în anii următori pentru a proteja cetățenii în fața valurilor tot mai periculoase de căldură, care reduc productivitatea, afectează industria și cauzează un număr semnificativ de decese, potrivit unui raport preluat de Agerpres.
Un semnal de alarmă pentru decidenții europeni
Carsten Brzeski, analist la ING Group NV, consideră că valurile de căldură din această vară reprezintă un “semnal de alarmă pentru toți decidenții europeni”. El subliniază că temperaturile extreme au cuprins întreaga Europă, iar termometrul a devenit acum “un indicator principal” în analiza economică, în special în prognozele privind inflația și produsul intern brut.
Potrivit Comisiei Europene, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să aloce anual aproape 70 de miliarde de euro până în 2050 pentru adaptarea la efectele creșterii temperaturilor globale.
Estimări economice alarmante pentru principalele economii europene
Grupul de asigurări Allianz SE a realizat simulări privind impactul căldurii extreme, arătând că Germania, cea mai mare economie a UE, riscă pierderi de aproximativ 130 de miliarde de dolari până în 2030. Franța, la rândul său, este estimată să suporte costuri de 240 de miliarde de dolari în aceeași perioadă.
Hazem Krichene, economist la Allianz, a afirmat că cifrele au surprins echipa analistă. Deși impactul economic al valurilor de căldură era anticipat, dimensiunea acestuia a depășit așteptările inițiale.
Provocările infrastructurale în fața temperaturilor extreme
Locuințele și infrastructura europene au fost inițial proiectate pentru a face față climei reci, dar valurile de căldură prelungite impun o adaptare rapidă și necesară. Krichene subliniază că, în următoarele două sau trei decenii, creșterea rapidă a temperaturilor va pune în dificultate infrastructura urbană, care nu este pregătită pentru astfel de condiții.
Potrivit studiilor Allianz, valurile de căldură induc o buclă vicioasă: randamentele investițiilor de capital scad, ceea ce determină scăderea investițiilor și, implicit, reducerea capacității productive. Această situație ar putea genera un mediu stagflaționist, complicând eforturile decidenților economici de a menține stabilitatea în principalele economii europene.
Necesitatea unor acțiuni concrete și diferențele regionale privind impactul
Hazem Krichene avertizează că lipsa de măsuri va genera un cost fiscal semnificativ. Deși există o conștientizare a problemei, modul în care aceasta va fi transpusă în acțiuni concrete urmează să fie clarificat în lunile următoare.
Un alt aspect al provocării este disparea regională a efectelor termice. Țările nordice cu un climat mai rece se vor confrunta cu traiectorii economice mai puțin severe, în timp ce marile economii din Europa – Germania, Franța, Italia și Spania – riscă recesiuni economice marcante.
În cadrul zonei euro, care se întinde de la Finlanda până în Grecia, această divergenta reprezintă o dilemă serioasă pentru Banca Centrală Europeană, conform analizei Allianz.
Impactul uman al valurilor de căldură
Costurile valurilor de căldură nu sunt doar economice. Până în prezent, în această vară, peste 13.000 de persoane au murit în Europa din cauza temperaturilor extreme, conform estimărilor autorităților naționale.
Carsten Brzeski subliniază că situația actuală confirmă realitatea schimbărilor climatice și ar trebui să convingă opinia publică și factorii de decizie de urgența acestei probleme.
