Valeriu Gheorghiță: „Sistemul medical din România are nevoie de o regândire fundamentală”
Doctorul Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19 și actual director al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, atrage atenția asupra faptului că sistemul sanitar din România trebuie repensat profund, iar simpla creștere a salariilor personalului medical nu este o soluție suficientă pentru problemele fundamentale ale acestuia.
Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Gheorghiță subliniază că medicina a suferit transformări majore în ultimele decenii, iar bolile cu care se confruntă astăzi sunt mult mai complexe. De asemenea, tehnologia medicală a avansat considerabil, iar responsabilitatea cadrelor medicale s-a intensificat. Cu toate acestea, multe dintre regulile și structurile după care funcționează spitalele românești rămân învechite și aproape neschimbate.
Problemele ascunse ale sistemului spitalicesc
Directorul spitalului „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” explică faptul că discuțiile frecvente în spațiul public despre blocarea posturilor, diminuarea veniturilor cadrelor medicale sau închiderea unor paturi de spital ca urmare a lipsei de personal reprezintă doar „simptomele exterioare” ale unor probleme mult mai grave care afectează spitalele românești. Aceste deficiențe structurale degradează performanța și calitatea actului medical.
De ce demisionează medicii și asistentele
Valeriu Gheorghiță consideră că ideea conform căreia o majorare salarială ar putea opri exodul cadrelor medicale este o iluzie. Potrivit acestuia, fără o schimbare profundă în modul de funcționare al unităților medicale, statul riscă să finanțeze doar un sistem ineficient, cu aceeași structură și aceleași probleme.
El susține că, în situațiile în care există un număr crescut de demisii într-un interval scurt, cauza trebuie căutată în climatul de lucru, în suprasolicitarea personalului și în lipsa unor perspective reale de dezvoltare profesională. „Oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Ei au nevoie de un venit corect, dar şi de respect, de condiţii decente de muncă, de şanse reale de dezvoltare și de sentimentul apartenenței la o echipă”, explică medicul.
Printre deficiențele majore identificate se numără birocrația sufocantă, organizarea internă defectuoasă, lipsa resurselor esențiale și normativele de personal care nu mai reflectă complexitatea cazurilor medicale actuale. Gheorghiță utilizează ca exemplu serviciile oncologice care cer echipe multidisciplinare și o pregătire medicală amplă.
Obiceiul dăunător din spitale: accesul preferențial
O altă problemă majora pe care o semnalează Gheorghiță este modul neadecvat în care pacienții încearcă să obțină accesul la servicii medicale, apărând astfel inechități. Practica de a apela direct la medici, de a căuta cunoștințe sau de a interveni personal pentru a ocoli regulile destabilizează activitatea spitalelor.
Pentru a asigura un sistem echitabil și predictibil, este necesar ca accesul pacienților să fie gestionat exclusiv de structuri administrative profesioniste. Aceasta implică folosirea unor liste de așteptare transparente și a unor criterii medicale clare de prioritate.
„Un sistem echitabil presupune reguli clare, respectarea programărilor, criterii bine definite de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem pretinde un sistem corect dacă îl ocolim prin relații, telefoane sau excepții. Medicul trebuie să se ocupe de pacienții programați sau de urgență, nu să preia și responsabilitatea organizării accesului în spital”, precizează Gheorghiță.
Managementul spitalicesc – o nevoie acută de modernizare
Valeriu Gheorghiță propune o schimbare radicală a managementului în spitalele românești, susținând că acestea trebuie conduse asemenea unor companii complexe, având în vedere fluxurile financiare mari, numărul mare de angajați și gradul ridicat de responsabilitate.
El consideră că echipele de conducere trebuie să aibă autonomie decizională și resurse adecvate, dar și să fie evaluate în funcție de rezultatele obținute. Sistemul actual, rigid și ineficient, ar trebui să permită recompensarea financiară diferențiată a angajaților cu performanțe, celor care se implică în cazuri dificile sau care asigură formarea profesională a tinerilor colegi.
O măsură pragmatică propusă pentru reducerea timpilor mari de așteptare este folosirea infrastructurii spitalicești după programul obișnuit de lucru. Astfel, blocurile operatorii, aparatura de imagistică și echipamentele de endoscopie ar putea funcționa mai mult timp pentru a face față cererii.
Activitatea suplimentară ar putea fi organizată prin contracte de muncă distincte, plătite transparent, oferind cadrelor medicale posibilitatea de a câștiga suplimentar within propria instituție, reducând astfel migrarea către sectorul privat.
Aspecte financiare și legislative ale reformei
Reforma propusă de Gheorghiță presupune și ajustarea tarifelor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a se alinia la costurile reale, afectate de creșterea prețurilor la medicamente, utilități și mentenanță. Tarifarea actuală nu reflectă aceste realități.
De asemenea, medicul susține că plata gărzilor trebuie recalculată pentru a lua în considerare stresul, munca de noapte și riscurile asociate deciziilor luate în situații critice, în condiții de urgență.
În plus, pentru ca măsurile să aibă efect, este necesară stabilitatea cadrului legislativ, digitalizarea stocurilor pentru asigurarea unor achiziții transparente și accentuarea politicilor de prevenție, screening și îngrijiri paliative.
Mesajul final: schimbarea nu va fi comodă
Valeriu Gheorghiță încheie cu un apel la responsabilitate și la acceptarea schimbării: „Schimbarea nu va fi comodă. Dar, fără reguli respectate și fără disponibilitatea de a ne schimba inclusiv propriile comportamente, vom continua să vorbim despre aceleași probleme și peste câțiva ani”.
Acest avertisment subliniază faptul că reformele propuse sunt esențiale și urgente, iar supraviețuirea și eficiența sistemului de sănătate românesc depind de curajul de a implementa schimbări profunde și susținute.
