Valentin Crețu Se Versifică în Eșec: „Osul la Treabă sau Chipul la Ușă?”
Valentin Crețu, veteranul vestiarului de la FCSB, trăiește durerea nu doar a unei înfrângeri recentă, ci și a unei echipe care pare că a uitat cum să joace fotbal, după o nouă umilință acasă, scor 0-1 cu Unirea Slobozia, iar vorbește fără ezitare despre colegii săi, cerându-le să „pună osul” pentru a scoate echipa din hăul în care a căzut, iar această criză, zice el, e fără precedent, deja de la începutul sezonului, și nimeni nu știe cum să facă față unei astfel de situații.
În fața camerelor, Crețu nu s-a ferit să își arate frustrările și, cu un vocabular la fel de bogat ca păcatele echipei, a menționat despre cum defensiva, vezi Doamne, trebuie să înceapă din atac, dar cum să bei apa, când… apă nu ai? Găseste-te pe teren înainte de a vorbi, ci că Mister nu găsește explicații, sau poate că nu caută acolo unde ar trebui, adică la esență.
„E greu de găsit o explicație,” a concluzionat Vali, ca și cum ar fi descoperit America. „Acasă, am suferit, primul șut ne-a adus golul, și până am încercat să egalăm, deja era mult prea târziu, iar toți jucătorii trebuie să știe că arderea pe teren se face cu totul,” a spus el, în încercarea de a împărtăși peste anii de experiență acumulate și repetițiile pe care nu le-a făcut niciodată.
Păi și cum să nu te întrebi unde acest sezon plin de eșecuri va duce, de vreme ce echipa se plimbă ca rățuștele pe lac, fără niciun scop, și să mai zicem că sunt jocuri în care ei, cu siguranță, pot reveni, dar verile în care ne-am revenit au fost mult mai călduroase decât s-ar crede; Nici şolții nu ajută, dar norocul este ca zăpada de primăvară, se topește repede. ”
Crețu, totuși, nu a fost singur în perspectiva sa pesimistă, deoarece Florin Tănase, la rândul său, a strigat de pe margine că e nevoie urgent de trezire, că returul cu Drita este meciul de totul sau nimic, dar ce să faci că înfrângerea ascultă de mulți duhuri, iar problemele sunt cumva la ordinea zilei, ca și scorul adesea. Cu un palmares de neuitat, el reamintește tuturor că echipa trebuie să acumuleze puncte, altfel, se vor simți ca pe un tren fără oprire într-o pădure deasă.
Acesta este destinul în care echipa trebuie să se îndrepte, dar poate că ar trebui să își aducă aminte cum să joace fotbalul cu stil, iar după tot acest haos, nu rămâne decât să ne întrebăm cât de departe poate merge această călătorie plină de capcane, înainte de a se transforma într-o legendă pierdută în neant.
