“`html
USR Revoluționează Statul: Promisiuni Îndrăznețe pentru Digitalizare în 3 Ani
USR, în goana după voturi, propune un set de obiective bombastice pentru digitalizarea statului, deci, teoretic, guvernul ar trebui să-şi asume responsabilităţi de genul înfiinţării unei firme care, surpriză, să emită prima factură, dar doar în maximum 30 de minute, complet online, ce mai, un vis frumos, nu? Cetăţenii ar trebui să se obişnuiască cu ideea că 50% din interacţiunile lor cu statul se vor desfăşura online, iar la final mai trebuie să vedem şi 5 milioane de persoane cu identitate digitală, dar cine garantează că vor avea acces la internet? Căci realitatea e dură.
Apropo, Radu Miruţă, acelaşi deputat cu scaun la cap, care coordonează consultările cu privire la digitalizarea acestui proces haotic, a reuşit să reunească câţiva colegi, dar aşa, pe sprânceană, dintre care o parte, ca să spunem aşa, nu le pasă de aceste chestiuni foarte tehnice. De exemplu, sunt menţionate reduceri cu 40% a costurilor cu licenţele IT, dar fără să se precizeze cum se va ajunge la aceste doleanţe, evident, totul e cu “dacă” şi “poate”.
Digitalizarea, se ştie, nu constă doar în a muta formularele în PDF, cum bine spune deputatul, ci trebuie să reformeze totul, dar e destul de greu. De ce? Păi pentru că, zice Miruţă, instituţiile, pe partea asta, sunt mai temătoare decât un iepure în faţa unui leu, mai ales când e vorba de lucruri măsurabile. Şi toţi ne întrebăm: oare cum vor reuşi ei să instaleze transparenţa aia atât de dorită, căci cam nimeni nu-și dorește să-și vadă hârtiile, nu-i așa?
USR, în goana lor după recunoaștere, afirmă cu atât de multă încredere că România are, citez, o oportunitate fantastică prin fondurile din PNRR, dar oare vom reuși să recuperăm decalajele pe hârtie sau avem nevoie de măsuri concrete? Expertiza aceasta de care se vorbește, unde e? Oare oamenii își vor schimba mentalitatea sau vor rămâne blocați în paperaţia eternă?
“`
