Ursula von der Leyen, atualul președinte al Comisiei Europene, a anunțat că nu va candida pentru un loc în Parlamentul European la alegerile europene de anul viitor, dar rămâne o posibilă candidată pentru un al doilea mandat la conducerea Executivului comunitar sub egida Partidului Popular European (PPE), conform unui raport al Politico citat de Agerpres.
Politiciană germană a transmis recent ramurile Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Saxonia Inferioară, partidul din care face parte, că nu dorește să fie inclusă pe lista candidaților regionali ai CDU pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în iunie 2024.
Aceste alegeri europene, care vor avea loc în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, vor decide cine vor ocupa funcțiile cheie în principalele instituții europene.
Momentan, în sondaje, Partidul Popular European se află pe prima poziție.
CDU, afiliată la PPE, își desemnează candidații pentru Parlamentul European prin alegeri interne locale, ceea ce înseamnă că, teoretic, Von der Leyen ar trebui să candideze pe lista candidaților CDU în Saxonia Inferioară pentru a fi aleasă în Parlamentul European ca membru al PPE, în timp ce ar fi și cap de listă al PPE (Spitzenkandidat).
Trei oficiali CDU, care au solicitat anonimatul, au declarat pentru Politico că Ursula von der Leyen nu va fi obligată să facă această ofertă electorală pentru a deveni Spitzenkandidat al PPE.
Chestiunea legitimității democratice este deosebit de sensibilă pentru unii conservatori, având în vedere că în 2019, Von der Leyen a fost selectată de liderii europeni în dauna fostului cap de listă al PPE, Manfred Weber, pentru a deveni președinte al Comisiei Europene.
Fără a cita surse, publicația germană Niedersachsen Rundblick a relatat miercuri că Ursula von der Leyen nu va candida pentru un mandat în Parlamentul European, dar ar urma să devină totuși Spitzenkandidat.
Decizia PPE cu privire la cine va fi Spitzenkandidat la alegerile europene din iunie 2024 este așteptată la începutul anului viitor.
Sistemul Spitzenkandidat a fost creat în 2014 într-un efort de a democratiza alegerile europarlamentare, permițând partidelor politice europene să-și prezinte public candidații pentru funcții cheie, precum cel de șef al Comisiei Europene.
Cu toate acestea, în final, conducătorilor de stat și de guvern le revine decizia în Consiliul European cu privire la cine va ocupa funcția de șef al Comisiei, așa cum au făcut în 2019.
Foto: Profimedia Images
