Ursula von der Leyen, în Balcanii de Vest: Extindere, creştere economică şi o agendă plină de provocări

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, porneşte miercuri într-un turneu prin Balcanii de Vest, cu scopul de a revigora procesul de extindere a UE şi de a consolida relaţiile economice cu această regiune strategică. Vizita ei, a patra în zonă, este văzută ca un semnal puternic de sprijin pentru aspiraţiile europene ale ţărilor din Balcanii de Vest, care aşteaptă cu nerăbdare un progres concret în procesul de aderare.

Heather Grabbe, cercetătoare la think tank-ul Bruegel, subliniază importanţa vizitei lui von der Leyen, mai ales având în vedere contextul geopolitic actual. „Faptul că se duce atât de devreme în al doilea mandat şi că merge cu regularitate este un gest politic important, deoarece arată interesul şi angajamentul său,” explică Grabbe. Comparativ, predecesorul ei, Jose Manuel Barroso, a vizitat Balcanii o singură dată în primul mandat, iar Jean-Claude Juncker a declarat la alegerea sa că nu va exista nicio extindere sub preşedinţia sa.

Turneul lui von der Leyen va oferi ţărilor candidate la UE – Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia – o platformă pentru a demonstra progresul în implementarea reformelor necesare pentru aderare. Această regiune, cu o populaţie de aproximativ 18 milioane de locuitori, a fost o prioritate pentru extinderea UE timp de două decenii, dar progresul a fost anemic, afectat de scepticismul public şi de lipsa de voinţă politică în unele ţări.

Totuşi, invazia rusă în Ucraina a dat un nou impuls procesului de extindere, aducând o perspectivă de revitalizare. „Urgenţa din jurul Ucrainei şi Republicii Moldova a ajutat Balcanii,” crede Grabbe. Ea anticipează un ton optimist din partea lui von der Leyen în cadrul turneului, mai ales având în vedere lansarea recentă a Planului de creştere pentru Balcanii de Vest, un program de sprijin economic de 6 miliarde de euro lansat în noiembrie 2023.

Planul de creştere, structurat în jurul a patru piloni (integrare în piaţa unică, piaţă comună regională, accelerarea reformelor fundamentale şi creşterea asistenţei financiare), are ca obiectiv dublarea capacităţilor economice ale regiunii şi contracararea influenţei economice a Chinei şi Rusiei. Cu toate acestea, plățile din cadrul planului vor fi condiționate de implementarea reformelor, inclusiv de alinierea cu politica externă şi de securitate comună a UE.

Alinierea diplomatică va fi o temă sensibilă a discuțiilor lui von der Leyen, în special în Serbia. Belgradul nu a impus sancţiuni împotriva Moscovei, iar preşedintele Aleksandar Vucic a mulţumit lui Putin pentru aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă. Luka Macek, șeful centrului de cercetare Grande Europe al Institutului Jacques Delors, consideră că von der Leyen va transmite un mesaj clar către Vucic, subliniind limitele acceptate de UE în ceea ce privește politicile iliberale.

Preşedintele Vucic, cunoscut pentru strategia sa de echilibru între Est şi Vest, a refuzat recent invitația lui Putin de a participa la summitul BRICS, invocând vizite importante în Serbia. Această decizie poate fi interpretată ca o mişcare politică în direcția apropierii de UE.

O altă temă de actualitate care va fi abordată de von der Leyen este calendarul aderării. Unele ţări din Balcanii de Vest, candidate de 20 de ani, sunt nerăbdătoare de un progres concret. Luka Macek estimează că aderarea cu drepturi depline nu este probabilă până la sfârşitul mandatului Comisiei (2030). Totuşi, pentru unele ţări, cum ar fi Muntenegru, finalizarea negocierilor de aderare ar putea fi un obiectiv realist.

Turneul lui von der Leyen în Balcanii de Vest se va desfăşura într-un context politic complicat, marcat de tensiunile geopolitice din regiune şi de presiunile pentru o mai mare integrare economică. Reuşita lui von der Leyen în revitalizarea procesului de extindere şi în consolidarea relaţiilor economice cu Balcanii de Vest va depinde de angajamentul politic al ţărilor din regiune, de voinţa de a implementa reformele necesare şi de o strategie coerentă din partea UE.