Uniunea Europeană implementează măsuri radicale pentru protejarea mediului înconjurător, devenind astfel primul organism internațional care incriminează diversele acțiuni care cauzează daune la scară largă, comparabile cu ecocidul. Noua directivă europeană, adoptată cu succes în urma votului de joi seara, urmărește să pedepsească în mod sever cazurile grave de distrugere a ecosistemelor, inclusiv distrugerea habitatelor și tăierile ilegale.
Marie Toussaint, avocat francez și europarlamentar, care a condus eforturile UE de a incrimina ecocidul, a declarat că această decizie ”marchează sfârșitul impunității pentru criminalii de mediu” și ar putea deschide o nouă eră a litigiilor de mediu în întreaga Europă, conform unui articol publicat de The Guardian.
Directiva privind infracțiunile împotriva mediului va fi oficial adoptată în primăvară, iar fiecare stat membru va avea doi ani la dispoziție pentru a o transpune în legislația națională, asigurând astfel o aplicare consecventă și uniformă a noului set de reguli.
Deși textul directivii nu include termenul ”ecocid”, preambulul face referire la cazurile ”comparabile cu ecocidul”, demonstrând astfel intenția clară de a pedepsi acțiunile care cauzează daune extinse și ireversibile ecosistemelor mari sau importante, habitatelor sau calității aerului, solului și apei.
Această abordare a directivii urmează îndeaproape definiția ecocidului elaborată de un grup internațional de experți juridici în anul 2021. Astfel, UE va avea întreaga capacitate de a sancționa activitățile de mediu care sunt în dezacord cu principiile de protecție și conservare a ecosistemelor.
Există diverse tipuri de activități de mediu care se încadrează în sfera acestei legislații revizuite. Printre acestea se numără captarea apei, reciclarea și poluarea navelor, introducerea și răspândirea speciilor străine invazive, precum și distrugerea stratului de ozon. Cu toate acestea, există anumite aspecte precum pescuitul, exportul deșeurilor toxice în țările în curs de dezvoltare sau frauda din piața carbonului, care nu sunt menționate în mod direct în directiva UE.
Legea care intră în vigoare introduce sancțiuni mai dure, de la pedepse cu închisoarea pentru persoanele fizice până la excluderea accesului la fonduri publice pentru companii care încalcă prevederile acestei legislații. Mai mult decât atât, statelor membre li se oferă opțiunea de a decide în privința amenzilor pe care le pot impune companiilor, bazându-se fie pe o proporție din cifra de afaceri (de până la 5%, în funcție de infracțiune), fie pe sume fixe care pot ajunge până la 40 de milioane de euro.
