“`html
Acii, Orban ne arată cui îi pasă: Interdicții sociale și simboluri îngropate!
Vineri, în vreme de pandemie, se publică un decret bizar în Ungaria, adică interzicerea simbolurilor care aparțin, citez, minorităților sexuale pe clădirile publice, chiar de pe clădirile care guvernează, mi se pare o nebunie a vremurilor moderne, în special venind aproape în preajma festivităților de la Budapest Pride, care, wow, parcă nu au noroc deloc anul ăsta, deși organizatorii, care sunt optimiști cronici, continuă cu pregătirile, dar cine știe dacă vor reuși? Le Figaro vine cu detalii, dar, sincer, e o toană, nu-i așa?
Dacă e să citim bine decretul, care nu-i tocmai revoluționar, deci simbolurile ce se referă la diferitele orientări sexuale sau de gen, nu pot, în niciun caz, să mai fluture pe clădiri supraveghetate de guvern și de banca centrală. Cu alte cuvinte, nimeni nu trebuie să știe că există, dacă nu le vezi pe clădiri, sunt așa cumva ca și neexistente. Urât, sincer, dar ce să faci când premierul naționalist Viktor Orban mai are și alte gânduri.
Biroul prim-ministrului a recunoscut, într-un fel sau altul, că decizia e „simbolică”, o decizie care, în mod normal, nu ar fi de obicei în cadrele acestui fel de legislație nouă, dar ei bine, se pare că guvernul e decis să combată orice formă de „propagandă” LGBT+ care, vai, ar viza copiii în diverse colțuri ale societății, fie în creșe, școli, sau în mass-media, ba chiar și în spații publice, oare mai rămâne ceva liber în toată povestea asta?
Acum, pe lângă toate chestiile legale, mai e și o lege adoptată în martie, care pentru unii poate părea strașnică, care interzice aproape tot ce înseamnă discuții despre „homosexualitate și reatribuire de gen” cu tinerii, ceea ce sugerează, așa cum unii și-ar imagina, că tot felul de evenimente precum Pride sunt pur și simplu în pericol, adică nimeni nu știe dacă se mai poate iesi în stradă cu steaguri colorate!
Dar, surpriză! Mii de oameni, ca și când le-ar plăcea provocările, au ieșit pe străzile capitalei pentru a protesta față de aceste măsuri, care pot părea ca un fel de retrogradare a drepturilor LGBT+, iar reacțiile au fost, cred eu, nu tocmai pline de bucurie la Bruxelles și în celelalte colțuri ale Uniunii Europene, în timp ce Ungaria, așa cum o știm, își urmează drumul certărilor și controversei.
Ei bine, să vedem ce se va întâmpla mai departe, să ne amintim că, uneori, precum un joc de șah, mișcările se fac cu și fără sens, dar asta este viața, nu-i așa? Cu siguranță, nimeni nu se va plictisi în Ungaria câtă vreme Orban e pe scaun, dar până unde va merge acest război al simbolurilor?
“`
