Ungaria și Slovacia: Între dependența de petrolul rusesc și ambițiile politice
Într-o dimineață rece de iarnă, pe fundalul unei Europe în continuă schimbare, un fum negru se ridica deasupra unei conducte avariate, simbolizând nu doar o criză energetică, ci și o tensiune geopolitică în creștere. Conducta Drujba, ce traversează Ucraina, a fost lovită de un raid aerian pe 27 ianuarie, lăsând Ungaria și Slovacia, ultimele țări din Uniunea Europeană care primeau petrol rusesc prin acest canal, fără sursele necesare pentru a-și alimenta economiile.
În februarie, livrările de petrol rusesc au fost complet suspendate, conform raportărilor Bloomberg. Această întrerupere a avut loc după ce fluxurile medii din ianuarie au scăzut la aproximativ 150.000 de barili pe zi, comparativ cu o medie de 200.000 de barili în aceeași perioadă din anii anteriori. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a adus în discuție incidentul din ianuarie, publicând fotografii cu conducta în flăcări, subliniind gravitatea situației.
Accuzații și cereri diplomatice
Săptămâna trecută, Sybiha a lansat o provocare deschisă Ungariei, insinuând că plângerile acesteia legate de tranzitul petrolului rusesc sunt mai degrabă o tentativă de a se adresa „prietenilor” de la Moscova. De cealaltă parte, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că refuză să reia tranzitul din motive politice, solicitând Croației să ofere sprijin pentru asigurarea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Adria.
„Securitatea aprovizionării energetice nu trebuie să devină o problemă ideologică”, a afirmat Szijjártó, cerând Croației să nu pună în pericol livrările de petrol. Ungaria și Slovacia dispun de o derogare de la sancțiunile Uniunii Europene, care le permite să importe petrol rusesc pe cale maritimă în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, embargoul impus de UE asupra importurilor maritime de țiței rusesc din decembrie 2022 complică situația.
Conducta Adria și resursele limitate
Conducta Adria, care pornește de la coasta Adriaticii din Croația, ar putea oferi o alternativă, dar Budapesta a refuzat constant să diversifice sursele de aprovizionare, motivând că Adria nu are capacitatea necesară și că taxele de tranzit impuse de Croația sunt prea ridicate. În acest context, Szijjártó a acuzat Croația că profită de pe urma conflictului din Ucraina, în timp ce ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a respins vehement aceste acuzații, afirmând că sunt „100% neadevărate” și că țara sa ar putea asigura livrările în câteva minute.
Analizând situația, experții subliniază că Budapesta nu a arătat o voință politică reală de a renunța treptat la petrolul rusesc, cauzele fiind în principal economice. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria, a explicat că impactul unei astfel de decizii asupra bugetului de stat ar fi devastator, având în vedere că deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. În timp ce importurile de țiței rusesc în Uniunea Europeană au scăzut drastic, dependența Ungariei a crescut de la 61% la 86%, iar Slovacia rămâne complet dependentă de aceste importuri.
Concluzii despre viitorul energetic al Ungariei și Slovaciei
Pe măsură ce criza energetică se adâncește, relațiile dintre Ungaria, Slovacia și Ucraina devin din ce în ce mai tensionate. Intriga politică și economia se împletesc într-un joc complicat, unde deciziile luate astăzi vor avea un impact profund asupra viitorului energetic și geopolitic al regiunii. Într-o lume în care securitatea energetică devine o prioritate, rămâne de văzut cum vor naviga aceste națiuni prin apele tumultoase ale politicii internaționale și ale dependenței energetice de Rusia.
