Prețul Record al Tonului roșu: 2,8 milioane de euro! O licitație deranjantă în inima Tokyo-ului!
Ei bine, s-a întâmplat, ca să vezi, un proprietar al unui lanț de restaurante cu sushi, adică Kiyoshi Kimura, acest autoproclamat „rege al tonului”, a scos din buzunar o sumă absolut frumoasă de, atenție, 2,8 milioane de euro, pentru un ton roșu de 243 de kilograme la faimoasa licitație de Anul Nou din Tokyo. Asta da nebunie, nu-i așa? Și totuși, pe cât de surprinzător pare, pe atât de deranjant este faptul că suma este record, ceea ce stârnește o mulțime de întrebări despre prețurile de la piața de pește din Toyosu.
Cred că mai mult de atât nu s-ar putea întâmpla, dar iată, Kimura a declarat că s-a speriat de prețul în creștere rapidă, dar că speră ca acest ton să aducă noroc și sănătate oamenilor care îl vor consuma. Cam ciudat, nu? La fiecare mâncare, se deschide o altă ușă, dar nu o putem ignora pe aceasta!
Deci, având în vedere că suma strânsă de 510 milioane de yeni e cea mai mare din 1999 încoace, trebuie să ne întrebăm, este tonul roșu la modă sau pur și simplu capricii ale pieței? Căci în 2019 a fost un alt ton, mai greu, vândut pentru „doar” 2,1 milioane de euro, ceea ce nu face decât să ne îngrijoreze…?
Ne aducem aminte cu tristețe de vremurile pandemiei, când aceste prețuri erau doar un vis, deoarece restaurantele erau închisă și oferta de ton era la execuție. Dar apoi, mmm, revenirea la normal nu mai aduce fericire pentru toți.
În timp ce reprezentanții ONG-ului Pew Charitable Trusts se laudă că populația de ton roșu din Pacific revine, cu toate acestea, nu putem să ne întrebăm, va continua să fie la fel de valoroasă? De urlă care măsuri trebuie să se ia, căci viitorul acestei specii depinde acum de numeroase politici adoptate, întrebările rămân deschise fără răspuns!
Așadar, cum stau lucrurile de fapt? Cu prețurile atât de mari, merită oare să plătim o asemenea sumă pentru un ton? Sau este doar un alt capriciu artificial de haina pieței de pește din Tokyo? Astfel, întrebările rămân nevăzute, iar noi rămânem cu acest kilogram de perplexitate în fața ochilor. În fond, cine a spus că piețele nu pot fi nebune? Ah… aș putea continua la infinit.
