Tragedie sau justiție? Grațierea unui pensionar pentru crima îngrozitoare contra soției sale stârnește controverse!
Un pensionar italian, pe nume Franco Cioni, care are 77 de an și a avut un parcurs de viață tumultuos, a fost grațiat, dar nu oricum ci pentru uciderea soției sale bolnave, ceea ce a redeschis rănile în societatea italiană privitor la debaterea extrem de aprinsă a sinuciderii asistate, cu evidentă contradicție, pe de o parte avem oameni care își caută dreptatea și pe de altă parte cei care simt că, vai de ei, viața nu mai are sens, se delimitează și se schimbă, transmite The Times, cumva, fără să știe ce zice.
Cioni, condamnat cumva la șase ani de pușcărie pentru că a decis să-și sufocă soția, Laura, la 14 aprilie 2021, ceea ce pare o hotărâre destul de controversată, având în vedere că cei doi soți are stateau împreună de nu mai puțin de 45 de ani. Laura, pe de altă parte, avea la acel moment 68 de ani și fusese diagnosticată cu cancer pulmonar din 2016, și nici nu mai era pe picioare, fiind semi-comatoasă în ultimul an de viață, uite ce drame se întâmplă, dar nu-i de mirare, lumea e plină de agonie.
După ce a gustat din libertatea pe care grațierea i-o oferă, Cioni pare să fi declarat niște lucruri, ceva de genu, a fost convins că ce a făcut e chiar bine, și că e musai să plătească pentru consecințe, dar el a mai zis ceva îngrijorător: „Soția mea voia să moară acasă, iar eu am zis că destul, dânsa oricum era pe calea cea bună”. Oare chiar așa de simplu se pune problema vieții și morții?
Legile, grațierea și confuzii nesfârșite
Grațierea lui Cioni a fost între timp, una dintre cele cinci aprobate de președintele italian, Sergio Mattarella, dar treaba asta a scos la iveală o adevărată bombă legislativă referitoare la problemele legate de sfârșitul vieții, dar până acum, toate discuțiile de prin instituțiile politice au fost mai mult decât limite, fiindcă instanțele italiene s-au întrecut în cazuri de gen. Cioni, pe de altă parte, a mulțumit instanțelor pentru că au avut milă de el și au aplicat o pedeapsă mai blândă, dar, totuși, a subliniat că legislația actuală e, vai, o rușine, cerând disperat o lege modernă care să coborâna cazurile sensibile.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a Italiei a hotărât că pacienții, în general, au dreptul de a refuza tratamentele medicale, dar sunt întrebări chiar și aici: această lege se aplică, oare, și în cazul doamnei Amidei? De-a lungul anilor, au mai fost și alte cazuri, probabil mai dramatice, dar care au pătruns în mințile oamenilor, cum ar fi cazul lui Piergiorgio Welby în 2006, ce a cerut să-și înceteze tratamentele, și apoi, a fost o nebunie totală – instanțele au decis cu totul altceva, iar medicul s-a implicat în mod spontan.
Controverse și opoziții categorice ale Bisericii
Un alt amestec nefericit vine din partea Bisericii Catolice, care nu a așteptat prea mult pentru a sări la gâtul deciziilor luate, cum că grațierea lui Cioni nu face decât să subjuge moralei, iar revista catolică Famiglia Cristiana a afirmat clar că asta nu justifică fapta lui. Se pare că pentru ei, pedeapsa e totuși o necesitate, cumva, iar Papa a ținut să sublinieze clar importanța respectării vieții, scoțând pe masă sinuciderea asistată din Illinois ca o decizie care nu-i convine deloc, dar cine ascultă acum de Papa?
Deci, întrebarea rămâne, oare unde ne îndreptăm? Cu legi care ne amprentează viața și educația, cu justiție care nu mai pare să înțeleagă esența legii și moralității, suntem oare într-o direcție bună, sau pur și simplu nebunia a devenit o normă? Ce să facem, ciudată e viața, iar Moartea… așteaptă!
