Polițiștii și procurorii DIICOT fac marți dimineață, 4 iunie, 67 de percheziții în șase județe și în București într-un dosar cu mai acuzații, între care constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți și spălarea banilor. Gruparea erau condusă de un fost angajat MAI, acuzat că aducea migranți în România cu avize ilegale de muncă, pentru care migranții plăteau chiar și 6.000 de euro, anunță Poliția Română.
Percheziţiile se fac în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, potrivit Poliției Române. Dosarul penal vizează „săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor”.
Potrivit procurorilor, în 2022, un fost angajat MAI a inițiat un grup infracțional organizat cu 7 firme (din care 5 au același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale.
O parte dintre acestea erau controlate de un colonel în rezervă, care, după pensionare, ar fi dezvoltat „o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale” printr-o firmă prin care recruta forță de muncă din străinătate.
Rețeaua este formată din peste 37 de suspecți.
„În perioada 2022 – iunie 2024, gruparea, formată din peste 37 de persoane, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme, însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad, ar fi acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți”, se mai arată în comunicat.
Noul mod de operare în traficul de migranți se desfășoară prin „introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”, mai spun anchetatorii.
Activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat pe şase paliere, între care unul era format din foste şi actuale cadre ale MAI.
„Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora şi care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste şi actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanţii de drept şi de fapt ai unor firme din judeţul Caraş-Severin, racolate în acelaşi scop infracţional, iar ultimele două paliere formate din alţi membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locaţie, pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalţi ocupându-se de transportarea şi transferarea migranţilor sosiţi în România, cu intenţia de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”, precizează Poliția Română.
Au generat o „stare de pericol la adresa securității naționale”
Din cercetări, a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membri ai grupului infracțional, trebuiau să obțină pentru persoanele recrutate avize de muncă și vize pentru dreptul de ședere în România.
„În acest scop, ar fi racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini, cu potențial risc terorist”, mai spune Poliția Română.
Cât plăteau migranții pentru un aviz de muncă
Potrivit anchetatorilor, gruparea a obținut ilegal eliberarea de avize de muncă pentru 1.181 de migranți, majoritatea din Pakistan și Bangladesh, dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan.
O partea dintre aceștia părăseau apoi România pentru a se îndrepta „spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat”.
Rețeaua a facilitat și șederea ilegală în România a unor migranți ale căror vize expiraseră „utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție”, mai spune Poliția.
Pentru un aviz de muncă, migranţii ar fi plătit între 500 – 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.
Procurorii au emis 40 de mandate de aducere la audieri.
