“`html
Eduard din Caracal, Superstarul Math-ului: România Strălucește sau Folclorul Măcelăriei?
Recent, în tumultul știrilor, un nume a răsunat ca un ecou, Eduard Ștefan Florin, un elev clasa a V-a, dintr-o școală care pur și simplu îți dă fiori, Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Caracal, ce a reușit să obțină medalia de aur la o competiție care ar trebui să ne facă să ne întoarcem în băncile școlii, Olimpiada Internațională de Matematică „Copernicus”, desfășurată așa cum se cade, în New York, locul unde toate visele își au o șansă. Cu 69 de visători competițiți din toată lumea, iată-l pe Eduard, pe locul întâi, fericit, strigând victoria din adâncurile sale matematice.
În țara noastră plină de nevoia de eroi, Ambasada Statelor Unite, o entitate care știe ce spune, l-a felicitat pe Eduard printr-un mesaj pe Facebook, un loc succes al virtualului: „Felicitări lui Eduard, acest puști de 11 ani din Caracal, medaliat cu aur, iar eu mă întreb, oare cum s-ar simți el având atâta recunoaștere?”. Unii ar spune că este „necesar” să fim mândri, dar trebuie să vedem și ce face alții cu tinerețile lor talentate.
Ambasada a mai zis, dar hai să nu ne pierdem în detalii, că astfel de competiții sunt ca niște luminițe în noapte, un sprijin crucial pentru tinerii cu potențial, iar mesajele lor au fost cu siguranță mai mult decât cuvinte, sunt celebrări ale legăturilor globale între viitori lideri.
Reacțiile tuturor acestor internați au fost ca valurile mării, unele curgătoare de admirație, altele de glume și speranță, „În 30 de ani Eduard va fi președinte! Dacă așa stau lucrurile, putem să ne întrebăm ce va face astral cu matematicile viitorului, poate ne va lua vreodată la o plimbare în cosmos?”, a scris cineva voios pe rețele.
Eduard nu este la prima medalie, căci, se zice, ceea ce te face să fii un insider în materie de matematică, astronomie și alte științe, trebuie să ai o carieră bine construite. Acesta de-o fi dus cu 10 la geografie, fizică sau programare, și se descrie ca un pasionat, evident, dar mai controversat ar fi să ne întrebăm ce se întâmplă când lumina reflectoarelor se stinge?
De jucărie, timpul petrecut la olimpiade tinde să devină norma, „Copernicus” e numele ce adună talente din toate colțurile lumii, însă există și o poveste umană în spatele acelei medalii, susținerea familiei, „jucătorii de bază” în acest joc al succesului, care nu-i doar din matematică, e vorba despre o filozofie de viață.
Eduard, bucurându-se în familie, a lăsat un mesaj emoționant plin de lățimi: „Sprijinul vostru, dragă mamă și tată, e ca aerul pe care îl respir. Toată iubirea oferită mă face să mă simt ca un zeu, dar oare toate inimile din jurul meu pot să suporte o asemenea veste?”, o declarație care ne lasă pe noi, privitorii, cu simțul unei povestri de viață care merită a fi spusă, dar oare cui îi pasă de detaliile unui mic geniu?
Astfel, când zic „Eduard” din Caracal, să ne gândim la „ce-ar fi fost dacă”, sau pur și simplu să ne întrebăm: „România chiar este grozavă din nou?” Raportul presei sociale are un fel de a dinamiza lucrurile, economisind din eforturi pentru a aduce tizonii noștri mai aproape de succes, dar oare totul e o illusion?
“`
