UE vrea să extindă taxa pe carbon la bunurile fabricate! Ce se schimbă?

Comisia Europeană se pregătește să extindă sistemul de ajustare a prețului carbonului la frontieră (CBAM) la produsele fabricate din sectorul prelucrător, potrivit presei de specialitate. Această măsură ar implica o taxă pe emisiile de dioxid de carbon pentru produsele importate din țări terțe, cu scopul de a proteja industria europeană de concurența neloială din partea companiilor care nu sunt supuse unor restricții similare în ceea ce privește emisiile de carbon.

Într-un sondaj lansat de Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (TAXUD) a Comisiei Europene, se solicită feedback din partea părților interesate cu privire la extinderea CBAM. Această inițiativă vine la un an de la începerea perioadei de tranziție pentru implementarea CBAM, care vizează inițial produsele cu emisii mari de carbon precum cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele, hidrogenul și electricitatea. Extinderea la produsele fabricate din sectorul prelucrător ar reprezenta o evoluție semnificativă a mecanismului, având implicații majore pentru companiile din UE și din țările terțe.

Unul dintre principalele obiective ale CBAM este prevenirea așa-numitului “carbon leakage”, un fenomen care apare atunci când companiile din UE își mută producția în țări cu reglementări mai puțin stricte privind emisiile de carbon, pentru a beneficia de costuri de producție mai mici. Extinderea CBAM la produsele fabricate ar ajuta la eliminarea acestui risc, prin introducerea unui mecanism care să asigure un preț echivalent al carbonului pentru toate produsele importate, indiferent de originea lor.

Sistemul CBAM se bazează pe alocarea certificatelor de emisii de carbon, care sunt comercializate pe o piață reglementată. Companiile care importă produse cu emisii mari de carbon în UE trebuie să achiziționeze certificate pentru emisiile asociate cu acele produse, iar prețul certificatelor reflectă costul carbonului în UE. Această abordare permite armonizarea costurilor de producție între companiile din UE și cele din țările terțe, asigurând un tratament echitabil.

Implementarea CBAM este o măsură complexă, care necesită o coordonare strânsă între statele membre UE și implicarea industriei. Se estimează că sistemul va fi introdus treptat începând cu 1 ianuarie 2026, cu o implementare completă preconizată pentru anul 2034. Până atunci, companiile și țările afectate trebuie să se pregătească pentru a măsura, verifica și raporta emisiile de carbon asociate cu produsele importate.

Implicații pentru industria românească

Extinderea CBAM la produsele fabricate ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei românești. Companiile românești care importă sau exportă produse din sectorul prelucrător ar trebui să se pregătească pentru implementarea noului sistem, asigurându-se că respectă cerințele de raportare și achiziționare a certificatelor de emisii de carbon.

Pe de altă parte, această măsură ar putea oferi și oportunități pentru companiile românești care se angajează în producție verde și sustenabilă. Companiile românești care investesc în tehnologii și procese de producție cu emisii reduse de carbon ar putea deveni mai competitive pe piața europeană, beneficiind de avantajul unui preț al carbonului mai scăzut în UE.

Este important ca guvernul român să sprijine companiile românești în adaptarea la noile reglementări privind emisiile de carbon, oferind informații clare, asistență tehnică și stimulente financiare pentru investiții în tehnologii ecologice. Printr-o abordare strategică, România poate contribui la implementarea cu succes a CBAM, asigurându-se că industria românească este pregătită pentru provocările și oportunitățile din era tranziției verzi.

Concluzie

Extinderea CBAM la produsele fabricate este o măsură necesară pentru a proteja industria europeană de concurența neloială din partea companiilor din țări cu reglementări mai puțin stricte privind emisiile de carbon. Această măsură va contribui la o piață mai echitabilă și va impulsiona tranziția către o economie mai verde și mai sustenabilă. Implementarea cu succes a CBAM necesită o coordonare strânsă între statele membre UE, o implicare activă din partea industriei și un sprijin adecvat din partea guvernelor naționale. Printr-o abordare strategică, România poate contribui la implementarea cu succes a CBAM, asigurându-se că industria românească este pregătită pentru provocările și oportunitățile din era tranziției verzi.